Galeria vieţii Mariei Dragomiroiu e plină de cântece şi mese împărţite cu familia — iar acea bucurie se vede. La 70 de ani, artista explică natural ce o menţine activă: pofta de mâncare, mişcarea zilnică din gospodărie şi regulile simple pe care le aplică pentru a-şi regla greutatea.
Familia — izvorul stării de bine
Pentru Maria Dragomiroiu, bunăstarea fizică porneşte dintr-o stare de spirit bună: se simte bine când e înconjurată de cei dragi, iar energia copiilor şi a nepoţilor îi oferă un impuls zilnic. Această legătură emoţională e prezentă în fiecare zi şi influenţează modul în care îşi trăieşte viaţa.
Sprijinul familiei se transformă în activitate concretă: artista este implicată în treburi casnice şi în viaţa curţii, activităţi care îi ocupă timpul şi o menţin în mişcare. Munca domestică devine astfel o sursă constantă de activitate fizică.
În locul dietelor drastice, Maria pune preţ pe echilibru emoţional: spune că starea lăuntrică se vede în felul în care arăţi şi în modul în care trăieşti zilele.
Confesiunea unei gurmande: mănâncă din toate, dar cu măsură
Maria recunoaşte fără menajamente: „Eu nu mănânc sănătos, pentru că sunt gurmandă.” Această declaraţie reflectă atitudinea ei sinceră faţă de alimentaţie: nu îşi interzice plăcerile, dar le controlează prin cantitate.
Strategia ei este pragmatică: mănâncă din toate, dar puţin. Când într-o zi consumă mai mult, alege a doua zi porţii reduse sau un meniu bazat pe brânzeturi, fructe sau carne pentru a reveni la greutatea dorită.
Nu aşteaptă ca kilogramele să se adune: intervine de la primul plus — unul, două sau maxim trei kilograme — pentru a evita un dezechilibru mai greu de corectat.
Mișcarea nu e la sală, ci în curte
Artista nu face antrenamente la sală; mişcarea vine din activităţile cotidiene: treburi gospodăreşti, grija pomilor şi plimbările prin curte îi asigură activitate fizică constantă. Aceste gesturi simple se repetă şi menţin tonusul.
Descrierea e concretă: urcă şi coboară, adună frunze, udă pomii chiar noaptea — gesturi mărunte, repetitive, dar eficiente în întreţinerea formei. Ritmul muncii în curte funcţionează ca un antrenament integrat în viaţa de zi cu zi.
Exemplul Mariei arată că activitatea cotidiană poate înlocui antrenamentul formal; munca combinată cu plăcerea şi responsabilitatea faţă de gospodărie contribuie la consumul de calorii şi la starea generală de bine.
Rutine personale: somnul, stresul și reglarea greutății
Artista mărturiseşte că obiceiurile ei de somn sunt neconvenţionale: se culcă, de regulă, după ora două noaptea şi se trezeşte în jurul orei opt atunci când are treabă. Această organizare face parte din viaţa ei încărcată şi nu o împiedică să rămână activă.
De asemenea, vorbeşte despre efectul stresului asupra memoriei şi atenţiei, observând că şi tinerii uită din cauza grabei — iar ocuparea cu treburi devine pentru ea o formă de activitate mentală. Munca practică o menţine alertă şi implicată.
Aceste obiceiuri — somn târziu, trezirea pentru treburi, munca în curte — se contopesc într-un stil de viaţă în care reglarea greutăţii e practică şi adaptativă, nu dogmatică.
Atitudinea față de aparențe: confortul contează mai mult
Maria afirmă că, înainte de orice, trebuie să te simţi bine pentru a arăta bine — o lecţie despre acceptare şi echilibrul între îngrijire şi plăcere. Confortul personal rămâne prioritar în stilul ei de viaţă.
Nu se lasă definită de numărul de kilograme: chiar dacă are câteva kilograme în plus, spune că va recurge la soluţii blânde şi raţionale pentru a le pierde, fără dramatism. Abordarea e calmă şi responsabilă.
Mesajul ei este clar: frumuseţea la vârste mature nu e o cursă împotriva timpului, ci un echilibru între grijă, bucurie şi responsabilitate faţă de propriul corp.
În faţa publicului, Maria rămâne aceeaşi: o voce puternică şi o femeie care iubeşte viaţa, mâncarea şi familia. Ritmul ei simplu — gusturi măsurate, muncă în curte şi intervenţii timpurii când greutatea creşte — este, în fond, o reţetă sinceră pentru a rămâne în formă la 70 de ani.
