La 80 de ani, Petre Roman spune că înoată și se bucură să trăiască. „Fac înot și mă mențin tânăr pentru că mă bucur să trăiesc”, i-a răspuns fostul premier Marinei Almășan, în apariția sa din octombrie la „Poarta Pangrati”, emisiunea de la TVR 2.
Prezentatoarea îi remarcase ținuta slim fit și îl întrebase dacă merge la sală, dacă soția îl ține la regim sau dacă băiatul îl solicită foarte mult. Roman a vorbit despre înot, dar a venit la întâlnire și cu un obiect legat de trecutul său politic.
Gazda îi ceruse celebrul pulover roșu purtat la Revoluție. El a explicat că nu îl putuse aduce și venise cu altul: cel pe care îl purtase când devenise prim-ministru.
Ce pensie declara după recalcularea din 2024
Detaliile despre pensie provin dintr-un interviu acordat Bugetul.ro, publicat la 22 octombrie 2024. Petre Roman spunea atunci că primise decizia de recalculare și că pensia îi crescuse cu 2.300 de lei. Invoca cei 50 de ani de muncă și faptul că avea în continuare o activitate pentru care contribuia.
„Abia acum, cu mărirea, am puțin peste 11.000 lei”, răspundea el la întrebarea despre valoarea pensiei.
Roman era însă nemulțumit de problemele întâmpinate, potrivit lui, de alți pensionari. „M-a deranjat faptul că atât de mulți pensionari s-au trezit cu probleme. De ce să facă greșeli?”, întreba fostul premier. Considera că regulile și criteriile recalculării ar fi trebuit stabilite clar.
Despre veniturile suplimentare din predare vorbise și la Antena 3 CNN, în noiembrie 2022: „Eu și acum muncesc pentru a câștiga un ban în plus”. Explica atunci că ținea cursuri pentru care era bine plătit și că era profesor și președinte la o instituție universitară din Geneva.
Munca la Geneva nu presupunea mutarea din România
SWISS UMEF din Geneva îl prezintă pe Petre Roman drept președinte în profilul instituțional. În interviul din 2024, el descria mai pe larg ce îi ocupa timpul: activitate universitară, cercetare și conferințe în străinătate.
Spunea că, după ieșirea din politică, încercase să revină la munca de om de știință, în domeniul climei și al apei, de care se ocupase înainte de Revoluție. Cercetarea îi lua mult timp, iar accesul la articole științifice îl ajuta să își dezvolte propriile idei.
Printre deplasările despre care povestea se numărau cele din Barcelona, Italia, Luxemburg și India. Vizita în India fusese prima pentru el: ținuse două conferințe în mediul universitar și una politică, pentru că fusese rugat să o facă. Îi plăcuseră oamenii întâlniți și își dorea să revină.
Legătura profesională cu Geneva nu presupunea să locuiască permanent acolo. „Stau în România, nu m-am mutat”, preciza Roman. Mergea în Elveția atunci când era nevoie, aproximativ o dată pe lună, și explica: „Nu e necesară prezența mea zilnică acolo. Totul se rezolvă online”.
Întrebat dacă i se mai propusese să revină în politică, răspundea că nu îl mai interesa. „Sunt mult mai liniștit acum”, spunea fostul premier, pentru care cercetarea și activitatea universitară ocupau o mare parte din timp.
Călătorii cu soția, trasee montane și matematică alături de fiu
În același interviu din 2024, Roman povestea și cum îmbina deplasările cu viața de familie. I se făcea dor de cei de acasă, dar soția îl însoțea la unele invitații, pentru că erau chemați împreună. Fuseseră astfel în Italia și la Barcelona. Băiatul avea școală, iar tatăl își dorea să îl ia și pe el când programul îi va permite.
Sportul avea deja un loc în rutina descrisă atunci. Pe lângă înot, făcea trasee montane de două-trei ore, în general la Sinaia, și spunea că, în mod obișnuit, urca pe munte săptămânal. Mergea de regulă cu soția, deși în perioada dinaintea interviului făcuse și trasee singur.
Acasă, își ajuta fiul la matematică. Băiatul era atunci în clasa a VIII-a și se pregătea pentru Evaluarea Națională. Potrivit tatălui, avea ușurință la această materie, dar îl atrăgea mai mult partea artistică, cânta la pian și făcea sport.
„La matematică face cu mine”, explica Roman. Punea accent pe exercițiu și pe aplicarea regulilor, iar în privința școlii considera că volumul cunoștințelor nu trebuia să primeze în fața calității învățării. Recomandarea lui era concretă: „Pune-i să facă multe exerciții, dar pe mai puține elemente concrete”.