Oana Roman le-a transmis celor care îi invidiază familia: „Nu mă invidiați pentru că nu știți ce a fost acolo cu adevărat”. În episodul podcastului Gabrielei Cristea publicat pe 6 octombrie 2026, fiica fostului premier Petre Roman spune că a făcut terapie ani la rând, dar resimte încă urmările perioadei care i-a marcat adolescența și tinerețea.
Anii 1990–1991 și întrebarea „De ce eu?”
Gabriela Cristea a întrebat-o cum a reușit să rămână „întreagă” după experiențele prin care a trecut. Oana a povestit că, prin terapie, a încercat să înțeleagă ce i se întâmplase și să își proceseze experiențele. Răspunsul ei a făcut însă diferența între a putea merge mai departe și a nu mai resimți suferința de atunci.
„Eu am rămas întreagă la minte, dar sunt niște traume foarte mari care nu trec niciodată.”
În amintirea ei, anii 1990–1991 au fost deosebit de dificili pentru familie. Se întreba „De ce eu?”, cu sentimentul că trecea prin lucruri pe care nu le meritase. „Mi-au furat adolescența, tinerețea”, a spus despre ceea ce consideră că a pierdut în acea perioadă.
Au urmat și ani mai liniștiți. Oana a amintit revenirea tatălui său în prim-planul politic, în 1996, ca reper al unei schimbări în bine pentru ea.
Regulile lui Petre Roman: fără telefoane la colaboratori și fără avionul oficial
Oana Roman spune că Petre Roman îi interzicea să apeleze la colaboratorii lui pentru a obține avantaje. Își amintește avertismentul tatălui: „Să nu te prind vreodată că îți permiți să dai vreun telefon la vreun colaborator de-al meu”.
Spune că a respectat regula și își explică astfel propriul parcurs în privința banilor și a afacerilor. „De asta eu n-am făcut afaceri și de asta nu m-am îmbogățit”, a declarat în conversația cu Gabriela Cristea.
Un alt exemplu este o vizită oficială în Spania pe care Petre Roman urma să o facă în 1991, cu întâlniri cu regele Spaniei și cu premierul de atunci, Felipe González. Potrivit Oanei, ea și mama ei fuseseră invitate să îl însoțească, însă tatăl le-a spus că nu puteau călători cu el în avionul oficial. Dacă doreau să meargă, trebuiau să își cumpere propriile bilete de avion.
Gabriela Cristea a întrebat-o și dacă are certificat de revoluționar. Oana a răspuns că nici ea, nici mama ei nu au avut și nu au solicitat unul. Despre tatăl său a spus că a avut un asemenea certificat și că el considera că era îndreptățit să îl primească.
Încercările vieții și verile copilăriei pe care le-ar retrăi
Oana vorbise despre urmările experiențelor dificile și într-un interviu pentru Unica, publicat la 19 iulie 2026 și realizat la Unica Urban Party. Întrebată despre un moment greu care a contribuit la formarea ei, a spus că trecuse prin multe încercări: acestea o făcuseră mai puternică, dar lăsaseră și traume.
Considera, de aceea, doar „pe jumătate” adevărată vorba „ce nu te omoară te face mai puternic”. Spunea că o experiență grea poate să îți dea putere și, în același timp, să lase urme dureroase.
Când a fost întrebată ce vară și-ar dori să retrăiască, a ales verile copilăriei la mătușa din Râmnicu Vâlcea, care o crescuse. Locuise la ea până la începerea școlii, apoi revenea în fiecare vară. Și-ar fi dorit să se întoarcă, măcar pentru o vară, la perioada în care avea cinci, șase sau șapte ani.
Prietenii care au rămas din clasa I
În conversația cu Gabriela Cristea, Oana a povestit și despre dezamăgirile legate de oamenii care se apropiau de ea. Își amintește că era un copil naiv, vorbea frumos cu toată lumea și îi lua pe ceilalți cu ea peste tot.
Spune că unele persoane au căutat apropierea pentru numele și relațiile familiei. Când nu au mai avut un interes, unele au încetat chiar să o salute pe stradă. Alte prietenii au rezistat până astăzi: „Eu însă am acest privilegiu enorm de a avea prieteni din clasa I”, a spus Oana Roman.