Mircea Badea a reacționat public la schimbul de replici dintre Florin Ristei și Speak, o discuție pornită de la regulile limbii române și de la folosirea literelor „î” și „â”.
Comentariile au fost făcute în emisiunea „În Gura Presei cu Mircea Badea”, unde prezentatorul a spus că i-au apărut pe Instagram secvențe cu cei doi și că l-a enervat felul în care a fost prezentată informația despre ortografie.
În intervenția sa, Badea l-a atacat direct pe Florin Ristei, folosind expresii jignitoare precum „analfabet” și insistând că afirmația despre litera „â” ar fi incorectă.
Cum a descris Mircea Badea disputa și de ce l-a iritat
Mircea Badea a spus că discuția a pornit de la o afirmație atribuită lui Florin Ristei: că revenirea la folosirea literei „â” ar fi fost „o invenție comunistă”. Prezentatorul a respins această idee și a susținut că subiectul ar fi trebuit tratat cu documentare.
În același context, Badea a relatat că secvența i-a apărut în recomandările de pe Instagram și a comentat acid: „Instagramul îmi recomandă mie, din motive care îmi scapă, cred că mă urăște Instagram, îmi recomandă mie următoarea secvență cu acești doi cetățeni să le spunem, ca să nu le spunem altfel.”
Pe parcursul reacției, el a folosit un limbaj dur la adresa lui Ristei: „Pentru mine, așa ceva este odios. (…) Secvența asta m-a băgat în roșii. Deci vine Gigel ăsta, Ristei sau cum îl cheamă…”, continuând cu aprecieri depreciative despre modul în care artistul ar transmite publicului informații.
Insultele la adresa lui Florin Ristei și ce a spus despre „â” și „î”
În intervenție, Mircea Badea a afirmat despre Florin Ristei: „Știați că e analfabet?” și a criticat exprimarea acestuia, dând exemplul folosirii expresiei „kilometri la oră”. Tot atunci, el a spus că artistul ar repeta „lozinci” și a numit afirmația despre ortografie „o minciună și o prostie”.
Mircea Badea a susținut că litera „â” nu a fost introdusă de comuniști și a formulat explicit: „Nu este adevărat. â nu este o invenție comunistă. E o minciună.” A mai spus și: „Comuniștii ăia din anii 1950 (…) au transformat limba română într-un fel comunistoid…”, iar despre 1993 a afirmat: „În 93 Academia Română a zis să ne revenim inclusiv la nivel de â și sunt/suntem.”
La finalul pasajului, Badea a încheiat cu un nou atac la adresa celor implicați în discuție: „Lăsați subiectele astea că vă depășesc cu mult. Mergeți și cântați la nunți. Nu e vorba că sunteți inculți, că incult sunt eu, voi sunteți analfabeți.”
Ce spun materialele Academiei Române despre reforma ortografică
Pe site-ul Academiei Române, secțiunea dedicată ortografiei menționează explicit ultima reformă ortografică din 1993 și precizează că regulile actuale reflectă acea schimbare, inclusiv scrierea cu „â” în interiorul cuvintelor și folosirea formelor „sunt”, „suntem”, „sunteți”.
Același material enumeră o serie de reforme ortografice (1904, 1932, 1953 și 1993) și indică drept instrument normativ principal DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române), menționând ediția a II-a (2005) ca fiind în vigoare.
Tot acolo apare și referirea la Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind revenirea la „â” și „sunt” în grafia limbii române.
Contextul deciziei din 1993 și regulile de folosire a „â” și „î”
La 17 februarie 1993, Academia Română a acceptat revenirea la scrierea cu „” în anumite poziții și la formele „sunt”, „suntem”, „sunteți”. În același istoric este menționat momentul din 1 aprilie 1954, când „” a dispărut temporar din uz, scriindu-se cu „î” în majoritatea cazurilor.
În textele istorice sunt redate regulile atribuite lui Sextil Pușcariu: „î se scrie întotdeauna la începutul şi la sfârşitul nemijlocit al cuvântului”, iar „în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â”.
Textul mai include și prevederi privind tranziția instituțiilor și publicațiilor la grafia cu „â” și „sunt”, stabilind termene în intervalul 1993–1994 pentru documente oficiale, publicații periodice și materiale tipărite.
