Maurice Munteanu spune că sprijinul prietenilor l-a ajutat foarte mult după moartea tatălui său, pe care l-a pierdut când avea, potrivit mărturiei sale, 20 de ani. În ediția din 16 octombrie 2026 a emisiunii „Furnicuțele”, stilistul a povestit împrejurările pierderii și a vorbit despre timpul pe care și-ar fi dorit să-l petreacă alături de el.
„A fost foarte complicat și s-a întâmplat foarte repede”, și-a amintit Maurice. Familia a primit un telefon de la Cornu, unde se afla tatăl său. Mama lui nu era atunci acolo. Tatăl fusese găsit pe trepte, după ce își pierduse cunoștința, și a fost dus la București.
„L-au dus în București, diagnosticul a fost crunt, a durat foarte puțin din fericire, sper că nu s-a chinuit foarte tare. Am avut în jurul meu prieteni și asta m-a ajutat foarte mult”, a povestit Maurice.
Privind în urmă, și-ar fi dorit să fie mai des alături de tatăl său. În aceeași discuție, Maurice și-a amintit că uneori îl evita. Dacă ar putea reveni la acei ani, ar petrece mai mult timp cu el, inclusiv în vacanțe.
Meciurile Rapidului, pasiunea tatălui pe care Maurice nu o împărtășea
Amintirile lor împreună includ și drumurile la fotbal. Într-o apariție anterioară la „Neața cu Răzvan și Dani”, Maurice povestise despre implicarea tatălui la Rapid și despre meciurile la care îl însoțea: „Tata a fost vicepreședinte la Rapid, ca hobby. M-a târât la toate meciurile, la toate tribunele oficiale... Era un coșmar”.
Maurice nu devenise pasionat de fotbal, dar înțelegea cât de mult conta echipa pentru tatăl său: „Era viața lui, a trăit pentru Rapid, era înnebunit după Rapid. Înțeleg asta”.
Pe 14 septembrie 2026, Maurice îi dedicase tatălui o fotografie în care apare pe un teren de fotbal, lângă o minge. În mesajul publicat pe Facebook, a legat imaginea de experiența „Asia Express” din Uzbekistan și de încercările tatălui de a-l apropia, în copilărie, de acest sport.
„Mă întreb ce-ar fi spus astăzi dacă m-ar fi văzut jonglând cu o minge la Asia Express, în Uzbekistan, după ce, de-a lungul întregii mele copilării, a încercat în toate felurile posibile să mă apropie de fotbal. Fără succes.”
Dedicația se încheia cu un mesaj adresat direct tatălui: „I miss you, Dad. Sper că ai fi fost mândru de mine”.
Ce spune că a moștenit de la tatăl său
Tot pe 14 septembrie, într-o altă postare, însoțită de o fotografie veche a tatălui, Maurice a scris despre forța, curajul și integritatea acestuia. Și-a amintit că făcuse box de performanță în tinerețe și că avea o gândire tehnică, adesea strategică.
„În aparență, eram două firi extrem de diferite, cu preocupări diferite. […] Am moștenit însă de la el o anumită tărie – în primul rând, una interioară.”
„De multe ori mă întreb ce ar fi spus despre anumite situații, cum ar fi analizat o serie de lucruri sau de evenimente și, inconștient, mă sfătuiesc mereu cu el”, scria Maurice în același mesaj.
Își amintea și de piesa preferată a tatălui său, nelipsită de la revelioanele și petrecerile copilăriei: „Mi-ar plăcea să cred ca aude acum această piesă”.


