De la 1 ianuarie 2026, un val de majorări fiscale a declanşat reacţii publice puternice: vedete precum Manuela Hărăbor, Mihai Trăistariu şi Cătălin Botezatu şi-au exprimat criticile pe reţele sociale şi în emisiuni televizate.
Manuela Hărăbor: o postare care taie în carne vie
Actriţa Manuela Hărăbor a reacţionat pe reţelele sociale după ce a aflat cât trebuie să plătească pentru proprietăţi şi autoturism în 2026, anunţând că suma totală de plată ajunge la 3.706 lei şi afirmând că i s-ar fi retras dreptul la scutire pentru fiul său cu handicap.
În mesajul publicat, Hărăbor a detaşat componenţa sumei: 3.152 lei pentru un apartament de 110 mp, 424 lei pentru teren şi 130 lei pentru maşină, comparând aceste sume cu indemnizaţia de handicap pe care o primeşte fiul său. Ea l-a acuzat în mod direct pe Ilie Bolojan de faptul că ar fi privat familia de scutire, potrivit postării citate.
Hărăbor a comunicat şi modul în care intenţionează să procedeze: a spus că va plăti suma menţionată în ultima zi lucrătoare, adăugând penalităţi estimate la circa 220 de lei, iar postarea a generat reacţii publice ample.
Mihai Trăistariu: furie pe scenă şi în declaraţii
Cântăreţul Mihai Trăistariu a folosit cadrul unui interviu televizat pentru a-şi exprima indignarea: el a afirmat că noile măsuri fiscale lovesc populaţia, micii antreprenori şi artiştii şi a caracterizat situaţia drept „un regim de înfometare, o dictatură a sărăciei”.
Trăistariu a punctat dubla sa identitate — artist şi antreprenor — şi a spus că, în urma noilor biruri, nu rămâne aproape nimic din venituri pentru cei care derulează activităţi economice mici. El a criticat, de asemenea, ceea ce a perceput drept inegalităţi între cetăţeni şi clasa politică.
Artistul a semnalat efectele pentru meseria sa: concertele s-au înjumătăţit, iar industria muzicală resimte presiune; el a menţionat şi o petiţie care semnalează temeri privind drepturile de autor.
Cătălin Botezatu: avertisment pentru mediul de afaceri
Designerul şi omul de afaceri Cătălin Botezatu a avertizat că 2026 „va fi un an cu o criză groaznică” şi că multe firme mici şi mijlocii ar putea fi afectate de înăsprirea poverii fiscale, declaraţii preluate de mai multe publicaţii.
Botezatu a subliniat ideea că „sunt taxe, peste taxe” şi a atras atenţia asupra efectelor imediate pentru antreprenori: pe termen scurt, multe afaceri ar putea ajunge în dificultate, iar pe termen lung impactul ar putea afecta economia mai largă.
Ce s-a schimbat, de fapt, de la 1 ianuarie 2026?
Schimbările fiscale care au intrat în vigoare la începutul anului provin în principal din decizii legislative adoptate la finalul lui 2025 şi din reglementări care conferă autorităţilor locale posibilitatea de a indexa şi majora anumite taxe şi impozite locale.
Parlamentul şi Executivul au discutat şi alte modificări, printre care creşteri pentru anumite tipuri de impozite şi posibilitatea ca primăriile să aplice majorări semnificative la locuinţe şi autovehicule, aspect semnalat în analizele de specialitate.
Practic, mecanismul legal a oferit consiliilor locale flexibilitate — şi responsabilitate — în stabilirea tarifelor pentru anul fiscal 2026, iar pentru cetăţeni acest lucru s-a tradus în facturi neaşteptate sau creşteri vizibile la plata impozitelor.
Impactul asupra artiștilor, antreprenorilor și familiilor vulnerabile
Reacţiile vedetelor reflectă temeri mai largi: artiştii semnalează concerte mai puţine şi venituri mai mici, antreprenorii vorbesc despre marje erodate, iar familiile vulnerabile se tem pentru drepturile sociale. Exemplele personale — precum cazul Manuelei Hărăbor, care are în grijă un adult cu handicap — au dat dezbaterii o dimensiune imediată şi emoţională.
În sectorul cultural există deja semnale concrete: petiţii şi apeluri pentru protejarea drepturilor de autor şi pentru măsuri de sprijin care să atenueze impactul asupra celor care trăiesc din creaţie. Declaraţiile publice ale artiştilor şi ale oamenilor de afaceri pot pune presiune pentru clarificări sau corecţii politice.
Pe plan economic, analiştii avertizează că majorările locale necoordonate pot amplifica efectele negative la nivel naţional dacă nu sunt însoţite de măsuri complementare de sprijin sau de ajustări bugetare coerente. În acest context, vocea publică a vedetelor devine parte a unei dezbateri mai ample despre echitate fiscală şi priorităţi bugetare.
Răsunetul reacţiilor publice — de la postări virale la interviuri aprinse — lasă deschisă întrebarea dacă momentul va conduce la corecţii politice, acţiuni juridice sau pur şi simplu la acomodare la noile realităţi. Până când autorităţile şi administraţiile locale nu vor oferi clarificări suplimentare, tensiunea va rămâne o componentă a începutului de an.
