Eugen Cristea a povestit că, în penultima zi de viață a soției sale, actrița Cristina Deleanu, i-a cerut iertare lângă patul ei de spital. Ea i-a răspuns că vor merge mai departe. Actorul a rememorat această discuție într-un interviu acordat publicației Cancan, apărut la 28 septembrie 2026. Cristina Deleanu a murit în mai 2025.
Cristea spune că ea s-a ridicat la marginea patului, iar el i-a sărutat mâna și a rugat-o să îl ierte pentru necazurile pe care considera că i le pricinuise. Nu a precizat la ce întâmplări se referea. După răspunsul ei, actrița a adormit.
Nu aceea a fost ultima lor conversație. Cristea a plecat de la spital în jurul orei 18:00, iar două ore mai târziu, spune el, Cristina Deleanu l-a sunat. I-a amintit să-i cumpere medicamentele a doua zi și i-a explicat unde găsea rețeta și numărul de telefon al farmacistei. Actorul își amintește atenția ei pentru aceste amănunte.
În dimineața următoare, la ora 7:00, a văzut că fusese sunat de un număr necunoscut și a înțeles că apelul venea de la spital. Potrivit relatării sale, Cristina Deleanu murise la miezul nopții. Telefonul din seara precedentă a rămas astfel ultima conversație pe care Cristea o descrie în interviu.
Universul lor dintr-o garsonieră
Întrebat despre cei 40 de ani petrecuți împreună, Cristea a vorbit despre respect reciproc, sprijin și pasiunea comună pentru profesie. Spune că și-au dorit de la început un spațiu numai al lor, în care să se retragă din greutățile vieții. Garsoniera de 39 de metri pătrați a devenit, în amintirea lui, un mic univers comun.
Își amintește și lucrurile strânse acolo: șervețele, pliculețe de zahăr și lingurițe. Când s-au mutat împreună, și-au unit bibliotecile. Acum, spune cu umor, îi este greu să se mai descurce printre atâtea cărți. Sunt detalii din viața lor de zi cu zi, pe care le evocă atunci când vorbește despre ce au construit împreună.
Cristea spune că o visează pe Cristina Deleanu aproape în fiecare noapte. Uneori îi reapar călătoriile făcute împreună, cu amănunte despre hainele pe care le purtau și locurile în care mergeau. El le povestește ca pe amintiri care continuă să-l însoțească după moartea ei.
Cum își petrece acum zilele
Actorul spune că i-a fost greu să meargă mai departe și că încearcă să se ajute prin autosugestie și printr-o formă de împăcare cu ceea ce s-a întâmplat. Caută să aibă zile diferite: se plimbă, repetă și se întâlnește cu oameni. Dimineața are grijă de Motanschi, motanul pe care l-a primit la trei luni după moartea soției.
După pierderea ei, a învățat și să gătească. Face supă de linte, preferata amândurora, și a încercat supa cu rasol de vită. Povestește că prepararea uneia dintre supe i-a luat șase ore. Ar vrea să învețe să facă și musaca, felul de mâncare la care, spune el, Cristina Deleanu se pricepea foarte bine.
S-au schimbat și treburile pe care înainte le evita. Cristea spune că a învățat să spele vasele, deși nu-i plăcuse niciodată această ocupație, iar în a treia săptămână și-a cumpărat o mașină de spălat vase. Gătitul, grija pentru motan și întâlnirile cu oamenii sunt lucrurile concrete prin care își descrie viața de acum.
De ce a continuat să joace
Cristea luase în calcul retragerea din lumea artistică, dar spune că publicul și colegii l-au convins că mai are puterea să continue. În interviu, amintește o invitație la o tabără de folk de la Calafat, unde s-a simțit prețuit. Încurajarea primită acolo a contat pentru el.
Actorul vorbește și despre colaborarea cu Radu Gheorghe. După spectacolele „Moșii de primăvară” și „Moșii de vară”, cei doi pregăteau, la momentul interviului, „Moșii de toamnă”. Astfel, alături de noile deprinderi de acasă, Cristea își păstrează în program și repetițiile pentru scenă.