Dan Negru a avut, recent, o reacție critică după ce a încercat să-și achite taxele și impozitele pentru 2026 și s-a lovit, în opinia sa, de un proces prezentat drept „digitalizare”, dar care i-a adus timp pierdut și pași suplimentari ca plătitor. Prezentatorul TV a publicat pe pagina sa de Facebook o fotografie făcută lângă un automat de plată a taxelor și impozitelor, pe care l-a descris ca nefuncțional în momentul în care a încercat să-l folosească, iar mesajul care a însoțit imaginea a generat rapid reacții și comentarii pe rețelele sociale.
În postarea publică, Negru afirmă că i-au trebuit „câteva zile” ca să-și finalizeze plata „prin «digitalizare»”, adăugând, ironic, referiri la „alea mărite” atunci când vorbește despre sumele datorate. Dincolo de tonul ironic, argumentul său central este că o parte din munca pe care o făceau anterior funcționarii a fost mutată asupra cetățeanului, obligându-l să preia sarcini administrative care înainte erau gestionate de personalul de la ghișeu.
„Funcționarul nu mai introduce datele. TU o faci”
Negru descrie „digitalizarea” drept un transfer de responsabilitate, nu o simplificare reală a relației cu statul. În postare, el punctează etapele pe care spune că ajunge să le facă contribuabilul: „Funcționarul nu mai introduce datele, nu mai calculează, nu mai verifică. TU o faci. Pe banii tăi. Pe timpul tău. Pe nervii tăi.” Observația vizează, în esență, ideea că introducerea manuală a datelor și verificările care ar trebui să fie făcute de instituție cad acum în sarcina plătitorului.
În aceeași logică, prezentatorul afirmă că schimbarea este prezentată oficial ca „progres”, dar că, în practică, ea înseamnă deseori o reducere de personal: „Digitalizarea a transferat munca funcționarului către cetățean. Cică e progres. NU e! Când fac eu treaba pe care o făcea omul de la ghișeu, nu e progres. E reducere de personal dar nu e progres.” Mesajul vorbește mai puțin despre tehnologie în general și mai mult despre modul în care implementarea acesteia afectează raportul dintre cetățean și administrație.
Elementul care a conferit vizibilitate postării, pe lângă text, a fost fotografia cu automatul de plată, pe care Negru l-a descris ca nefuncțional în momentul încercării sale. Din materialele publice și din postare nu reiese cu claritate unde anume a fost făcută poza și ce instituție administra aparatul; aceste detalii lipsesc din comunicarea sa, astfel că nu poate fi stabilit, pe baza informațiilor disponibile, dacă problema a fost una punctuală, legată de acel echipament, sau parte dintr-un defect de implementare mai larg.
Paralela cu supermarketul și „angajarea” contribuabilului
Pentru a-și ilustra argumentul, Negru folosește o paralelă cu experiența din supermarketuri, unde clientul scanează singur produsele: „Exact ca la supermarket: eu, cumpărătorul, îmi scanez singur produsele și fac treaba casierului. Nici asta nu e progres! E minciuna-scuză ca să dați oameni afară!” Prin această analogie, el subliniază percepția că automatizarea servește, uneori, drept pretext pentru reducerea de personal, în loc să ofere o îmbunătățire reală a serviciului pentru utilizator.
Din această comparație provine și fraza care a fost cea mai citată: „Ca să-ți plătești impozitul, trebuie să te angajezi câteva ore la stat: să-ți faci cont, să-ți introduci datele, să-ți calculezi sumele, să-ți verifici greșelile.” În postare, Negru enumeră aceste etape ca pe o listă de atribuții care au fost transferate, practic, contribuabilului. Concluzia, formulată tot în cheie ironică, leagă cele două experiențe: „Supermarketul m-a angajat casier și statul m-a angajat funcționar. Doar că prețurile la supermarket și impozitele la stat au crescut.”
Negru insistă și asupra sensului cuvântului „progres”, pe care îl definește prin exemple simple pentru a sublinia că „nou” nu înseamnă automat „mai bun”: „Progres e când treci de la lumânare la bec. De la cal la motor.” Prin această schemă de comparație, el sugerează că o schimbare meritorie trebuie să reducă efortul și costul pentru utilizator, nu să le transfere.
De ce vorbește despre impozite „mărite”
În mesajul public, Negru amintește explicit „impozitele… alea mărite”, formulare care reflectă, în context, nemulțumirea față de nivelul datoriilor fiscale. Ca element de context, există, potrivit informațiilor disponibile public, un pachet fiscal care urmează să intre în vigoare din 2026 și care prevede modificări semnificative în regimul impozitelor locale, cu impact asupra impozitelor pe clădiri, terenuri și autoturisme.
Printre schimbările semnalate în materialele informative care au circulat public figurează creșterea valorii impozabile pentru clădiri, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, precum și eliminarea unor facilități pentru locuințele vechi (inclusiv pentru construcțiile dinainte de 1990). De asemenea, au fost anunțate ajustări privind regimul de taxare pentru terenuri și agricultură, precum și modificări în privința impozitului auto - inclusiv propuneri privind impozitarea unor autovehicule electrice care anterior beneficiau de scutiri. Aceste elemente de legătură contextualizează alarma exprimată prin sintagma „alea mărite”.
Postarea lui Dan Negru nu oferă însă detalii concrete despre tipul exact de impozit pe care a încercat să îl plătească, despre valoarea sumelor sau despre platforma/serviciul electronic utilizat, iar aceste informații lipsesc din materialele publice oferite de autorul postării. Mesajul rămâne, în primul rând, o critică la adresa procedurii și a senzației că „digitalizarea” complică sau mută sarcini către cetățean, mai degrabă decât să le simplifice.
Te-ar putea interesa si...
Mara Bănică, șocată de impozitele și facturile din 2026: „Sunt sume uriașe” 
Cum verifici în 2 minute dacă ai datorii la stat în 2026 (ANAF și primărie) Finalul postării: „noi, ăștia cu amprentă digitală”
În încheiere, Negru leagă observațiile sale de experiența profesională și de jocurile de definiții; el face trimitere la emisiunea „Jocul Cuvintelor”, pe care amintește că o realizează „de mulți ani”, și folosește acest cadru pentru a reveni la conceptul de progres - „trecerea de la o stare inferioară la una superioară, de la vechi la nou” - înainte de a încheia printr-o observație despre „amprenta digitală”: „Râdeam de bunicii noștri când puneau degetul pe hârtie ca să semneze, lăsându-și amprenta. Noi, ăștia cu amprentă digitală.”
