Andreea Bănică le cere părinților să asculte toate părțile înainte să eticheteze un copil implicat într-un conflict. În mesajul publicat pe Instagram, artista avertizează că dorința de a-i proteja pe cei mici poate duce la judecăți pripite și poate transforma o neînțelegere între copii într-o dispută între adulți.
Cântăreața pornește de la ceea ce își dorește pentru propriii copii: să fie respectați, acceptați și să se simtă în siguranță. Îi invită însă pe părinți să se uite și la exemplele pe care le oferă acasă, inclusiv atunci când vorbesc despre un alt copil.
„Pentru că bullying-ul nu începe întotdeauna în curtea școlii. Uneori începe acasă”, scrie Andreea Bănică. Exemplele ei sunt vorbe și reacții obișnuite: o conversație auzită de copil, o etichetă pusă altui copil, un „nu te mai juca cu el” sau o judecată făcută înainte ca părintele să cunoască întreaga poveste.
În opinia artistei, copiii preiau asemenea atitudini fiindcă îi ascultă și îi urmăresc pe adulți. De aceea, le cere părinților să țină cont și de efectul intervenției lor asupra celuilalt copil: încercarea de a-și proteja propriul fiu sau propria fiică poate ajunge să rănească un alt copil.
Reguli și consecințe, dar și șansa de a învăța
Andreea Bănică îi îndeamnă pe adulți să țină cont că un copil poate să fi greșit o singură dată, să nu fi știut cum să își exprime emoțiile sau să aibă nevoie de îndrumare. Cere corectarea greșelii și păstrarea unor limite, împreună cu posibilitatea copilului de a înțelege ce a făcut.
„Copiii trebuie corectați când greșesc. Au nevoie de limite, reguli și consecințe. Dar au nevoie și de dialog, empatie, iertare și șansa de a învăța.”
„Mi-aș dori ca atunci când apare o problemă să nu ne grăbim să căutăm «copilul rău». Să ascultăm. Să încercăm să aflăm adevărul. Și să nu uităm niciodată că, de cealaltă parte, este tot copilul cuiva.”
Pentru cântăreață, educația împotriva bullying-ului se vede în felul în care părinții vorbesc, judecă, iartă și îi tratează pe ceilalți. Își încheie apelul cu o prioritate pe care o așază înaintea ambițiilor legate de reușitele copiilor: „să creștem oameni buni”.
Ce povestea anterior despre casca lui Noah
Într-un mesaj mai vechi pe Instagram, cunoscut încă din martie 2026, Andreea Bănică povestea un episod care îl privea pe fiul ei, Noah. Artista spunea că cineva îi găsise casca într-o râpă de lângă lac și îi acuza pe alți copii că o luaseră de pe ATV și o aruncaseră în lac.
Atunci, cântăreața ridica și problema reacției părintelui al cărui copil provoacă rău. „Pentru mine ca părinte, dacă copilul meu ar face așa ceva, ar fi un semn de întrebare!”, spunea ea.
În aceeași intervenție, își amintea de lipsurile din propria copilărie. Spunea că acestea o ambiționaseră să obțină lucrurile pe care și le dorea, fără să râvnească la bunurile altora. Îi preocupa astfel și felul în care copiii se raportează la ceea ce au ceilalți, din perspectiva propriei experiențe.
Cum se deosebește bullying-ul de un incident izolat
În discuția despre greșeli și etichete, contează și sensul termenului bullying. În ghidul pentru părinți publicat în decembrie 2022, UNICEF îl descrie prin trei caracteristici: intenția de a răni, repetarea comportamentului și un dezechilibru de putere. Este un tipar de comportament, mai degrabă decât un incident izolat.
Dezechilibrul poate ține de forța fizică, de vârstă sau de poziția în grup. Un copil mai mare ori mai puternic, dar și unul perceput ca fiind popular, poate avea un avantaj asupra altuia. Aceste elemente ajută la înțelegerea situației și la alegerea unui răspuns potrivit.
Pentru un copil care spune că este hărțuit, UNICEF recomandă ascultare calmă, sprijin și asigurarea că ceea ce i se întâmplă nu este vina lui. Părintele este îndemnat să discute cu profesorul sau cu conducerea școlii pentru a găsi împreună o soluție.
Ghidul recomandă și conversații frecvente despre viața de la școală și activitățile online, inclusiv despre cum se simte copilul. Sprijinul îi privește și pe martori: aceștia pot lua partea copilului hărțuit, îi pot oferi ajutor și pot contesta comportamentul agresiv.
Dacă propriul copil îi agresează pe alții, UNICEF recomandă o conversație pentru a înțelege comportamentul și consecințe adecvate, nonviolente. Adulții sunt îndemnați să examineze exemplul oferit acasă și să îl ajute pe copil să exerseze răspunsuri constructive în situațiile dificile.
Printre pașii recomandați se află încurajarea scuzelor și a unui comportament tolerant. Dacă un copil nu își poate explica propriul comportament, părintele poate cere sprijinul unui consilier, al unui asistent social sau al unui specialist format să lucreze cu copiii.