Controversele legate de piesa „Choke Me”, cu care Alexandra Căpitănescu va reprezenta România la Eurovision 2026, au escaladat după ce mai multe organizaţii care luptă împotriva violenţei sexuale au criticat mesajul melodiei, iar în spaţiul public au apărut apeluri pentru descalificare sau pentru modificarea versurilor.
Alexandra Căpitănescu a câştigat Selecţia Naţională 2026 cu 82 de puncte şi va concura la Viena în a doua semifinală, pe 14 mai 2026, în prima parte a show-ului.
Disputa se concentrează în principal pe titlu şi pe versurile în limba engleză, care conţin formulări despre sufocare şi control — fragmente invocate de critici pentru a argumenta că piesa promovează sau normalizează practici periculoase.
Artista a răspuns public criticilor, explicând că versurile sunt o metaforă pentru stări emoţionale: „Choke Me este un apel de disperare, fiindcă ajungi la limită şi tot ce îţi doreşti este să te ‹sufoci› cu dragostea de sine şi cu blândeţea faţă de propria persoană”, a spus Alexandra, prezentând piesa ca pe o reflecţie despre depăşirea blocajelor personale.
Ce a declanşat reacţiile şi de ce cer unii descalificarea
În reacţiile publice, organizaţii care se ocupă de prevenirea violenţei sexuale au susţinut că titlul şi anumite formulări din piesă pot fi interpretate ca o glorificare a strangulării sexuale şi au atras atenţia asupra impactului unui astfel de mesaj asupra publicului tânăr. În paralel, au fost formulate apeluri pentru descalificarea piesei sau pentru schimbarea versurilor.
Profesoara de drept Clare McGlynn, de la Universitatea Durham, a afirmat că expresia „choke me” relevă o „lipsă alarmantă de consideraţie pentru sănătatea şi bunăstarea tinerelor” şi a criticat normalizarea unei practici pe care o consideră periculoasă.
McGlynn a adăugat că există, în opinia ei, „dovezi medicale emergente” care leagă strangularea sexuală repetată de riscuri pentru sănătatea creierului la tinere, punctând astfel motivele pentru care anumite organizaţii şi specialişti solicită o discuţie publică despre conţinutul piesei.
Versurile invocate în criticile publice
O parte din critică se leagă de versuri care fac referire la respiraţie şi sufocare. În versiunea în limba engleză a piesei apar, între altele, formulări redate astfel: „Îmi este greu să respir” („It’s hard to breathe in”), „Vreau să mă sugrumi” („I want you to choke me”) şi „Iubeşte-mă, fă-mi plămânii să explodeze” („Love me, make my lungs explode”).
În aceeaşi versiune apar şi pasaje despre control şi obedienţă, precum „Născută pentru ca tu să mă controlezi” („Born for you to control”) şi „Eşti aici ca să mi te supui” („You are here to obey me”), fragmente care au fost invocate în discuţii ca exemple pentru interpretarea că piesa ar promova dinamici de putere periculoase.
Cum îşi explică Alexandra Căpitănescu piesa
Alexandra Căpitănescu a explicat că metafora folosită în versuri se referă la sentimentul de a fi copleşită de emoţii şi la nevoie de a te elibera de îndoieli. „Choke Me este un apel de disperare… Atunci când nu ne punem singuri piedici, ne putem atinge potenţialul la maximum. Să spunem ce gândim şi să ne eliberăm de fricile trecutului”, a declarat artista.
Artista a mai spus că piesa a trecut prin mai multe transformări până la varianta finală şi că mesajul ei urmăreşte tema depăşirii limitelor personale, nu promovarea violenţei.
După câştigarea Selecţiei Naţionale, Alexandra a transmis mulţumiri susţinătorilor şi a precizat că ea şi echipa vor munci şi se vor antrena pentru participarea la Viena: „Vrem să ne ducem cât mai departe, să ne facem auziţi”, a afirmat ea.
România şi-a ales reprezentantul pentru Eurovision 2026 dintre 12 finalişti ai Selecţiei Naţionale; Alexandra Căpitănescu a câştigat cu 82 de puncte, urmată de HVNDS (69) şi Alejandro Zandes & Emil Rengle (66).
Eurovision Song Contest 2026 va avea loc la Viena, cu semifinalele pe 12 şi 14 mai şi finala pe 16 mai, sub sloganul „United by Music”. România va intra în a doua semifinală pe 14 mai, în prima parte a show-ului.
