În perioada 1–7 decembrie 2025, România a intrat brusc sub semnul îngrijorării: autorităţile au raportat debutul sezonului gripal cu mii de îmbolnăviri, iar, în paralel, la Cluj‑Napoca au fost semnalate cazuri de lepră. Medicii cer calm şi vigilenţă, iar populaţia caută explicaţii şi soluţii.
Cifre care taie respiraţia: peste 3.000 de cazuri de gripă într-o singură săptămână
Semnalul de alarmă a venit din datele oficiale: în intervalul 1–7 decembrie 2025 au fost raportate 81.174 de infecţii respiratorii, dintre care 3.018 cazuri de gripă clinică la nivel naţional, incluzând infecţii acute ale căilor respiratorii şi pneumonii.
Creşterea este abruptă. Numărul de cazuri de gripă clinică este aproximativ dublu faţă de săptămâna precedentă, când erau raportate în jur de 1.500 de îmbolnăviri; evaluările de laborator arată circulaţia mai multor subtipuri virale.
Medicii atenţionează că aceste date marchează debutul sezonului gripal şi că, deşi majoritatea formelor sunt uşoare, există şi cazuri severe — inclusiv infecţii respiratorii acute severe (SARI) — care impun atenţie sporită pentru persoanele vulnerabile.
Lepra la Cluj: o apariţie rară care a stârnit anchete
Pe fondul valului de gripă, autorităţile sanitare au confirmat apariţia unor cazuri de lepră la Cluj‑Napoca — primul semnal public semnificativ în România după aproximativ 44 de ani. Comunicatele oficiale locale şi centrale au declanşat o anchetă epidemiologică.
Autorităţile au anunţat confirmarea unui caz de lepră şi evaluarea altor persoane aflate în legătură epidemiologică; investigaţiile sunt în curs şi vizează angajate ale unui salon de tip spa. Comunicatele au fost transmise de Direcţia de Sănătate Publică Cluj şi de Ministerul Sănătăţii.
Imediat s‑au dispus măsuri locale: suspendarea activităţii salonului, dezinfecţii şi monitorizarea contacţilor. Persoanele evaluate au primit îngrijiri şi recomandări de tratament conform protocoalelor internaţionale.
Cum se leagă cele două crize — coincidenţă sau problemă sistemică?
La prima vedere, evenimentele par separate: un sezon gripal activ şi, în paralel, apariţia unor cazuri izolate de lepră. Specialiştii atrag atenţia, însă, asupra capacităţii sistemului sanitar de a răspunde simultan la presiunea exercitată de mii de pacienţi cu simptome respiratorii şi la anchete pentru boli rare.
Medicii infecţionişti subliniază că lepra e o boală cu transmitere lentă şi contagiozitate redusă, care, în general, necesită expunere prelungită pentru a se transmite. După iniţierea tratamentului multidrug, riscul de răspândire scade semnificativ, reducând‑se astfel probabilitatea unui „val” epidemic de lepră.
Autorităţile au semnalat, de asemenea, posibile legături epidemiologice cu persoane care au antecedente de internare sau călătorii în zone endemic‑afectate, informaţie ce influenţează evaluarea riscului şi strategia de control.
Cine este cel mai expus şi ce recomandă medicii
În cazul gripei, categoriile de risc rămân aceleaşi: persoanele vârstnice (peste 65 de ani), femeile însărcinate, pacienţii cu boli cronice (diabet, afecţiuni cardiace sau pulmonare) şi persoanele instituţionalizate au un risc crescut de complicaţii. Vaccinarea antigripală este recomandată ferm pentru aceste grupuri şi pentru personalul medical.
Pentru lepra, mesajul autorităţilor este clar: boala are contagiozitate redusă, nu se transmite prin gesturi obişnuite de apropiere socială şi este tratabilă cu regimuri antibiotice multidrug, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii; totuşi, testarea şi monitorizarea contacţilor rămân esenţiale.
Specialiştii recomandă măsuri simple şi eficiente: vaccinare antigripală pentru persoanele din grupele cu risc, igienă riguroasă (spălarea frecventă a mâinilor, evitarea spaţiilor foarte aglomerate când este posibil), prezentarea la medic la primele semne de boală respiratorie şi respectarea instrucţiunilor în cazul contactelor cu persoane evaluate pentru lepră.
Măsurile instituţionale: anchete, dezinfecţii şi cooperare internaţională
Autorităţile sanitare locale şi naţionale au dispus măsuri operaţionale: la Cluj s‑a suspendat activitatea salonului vizat, au fost efectuate dezinfecţii şi s‑a extins ancheta epidemiologică; la nivel naţional, centrele de supraveghere monitorizează evoluţia sezonului gripal şi numărul de cazuri severe.
Ministerul Sănătăţii a anunţat că a cerut sprijin tehnic şi consultanţă de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de la Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor pentru validarea protocoalelor de diagnostic, tratament şi monitorizare epidemiologică.
Instituţiile recomandă intensificarea testării şi a supravegherii pentru a detecta rapid eventuale noi cazuri, atât de gripă, cât şi suspiciuni de boli infecţioase neobişnuite, gestionând astfel simultan două priorităţi sanitare diferite.
În final, tabloul rămâne unul de vigilenţă: o infecţie respiratorie care se răspândeşte rapid prin comunităţi şi, în paralel, apariţia unui focar izolat al unei boli rare, dar tratabile. Răspunsul autorităţilor şi responsabilitatea individuală vor influenţa cât de profundă va fi amprenta acestui episod asupra sănătăţii publice în sezonul rece.
