Un bărbat din județul Arad a fost raportat infectat cu hantavirus. Cazul a fost adus în discuție în contextul unui focar apărut pe un vas de croazieră în Oceanul Atlantic, care a acostat ulterior în Insulele Canare.
Institutul Național de Sănătate Publică a transmis că, în contextul focarului de pe navă, riscul pentru populația generală din Europa este „foarte scăzut”. INSP a precizat că hantavirusurile nu se transmit de la om la om.
INSP a comunicat că în România au fost înregistrate 15 cazuri de infecție cu hantavirus în perioada 2023-2026 (4 în 2023, 3 în 2024, 7 în 2025 și 1 în 2026, până la data comunicării).
Ce se știe despre pacientul din Arad
Pacientul este un bărbat din județul Arad, internat inițial într-un spital din județul Bihor și apoi transferat la o unitate medicală din Arad. Ar fi ajuns la Secția de Boli Infecțioase după ce s-a simțit rău.
În urma investigațiilor, medicii au confirmat infecția cu hantavirus. S-a menționat că bărbatul și-ar fi petrecut ultimii doi ani la Spitalul de Psihiatrie din Ștei (județul Bihor) și că nu ar fi părăsit unitatea medicală.
Există suspiciunea unei legături cu expunerea la rozătoare. Bărbatul este sub monitorizare medicală și primește tratament; inițial, în același salon ar fi fost și un alt pacient, externat la scurt timp.
Ce au transmis autoritățile despre risc și supraveghere
INSP a subliniat că „în prezent, riscul pentru populația generală din Europa din cauza acestui focar este considerat foarte scăzut”, invocând măsurile de prevenire și control aplicate la bord și faptul că hantavirusurile nu se transmit de la om la om.
În România, supravegherea bolii este realizată printr-un sistem național coordonat de INSP, în opt județe din estul țării, conform metodologiei instituției.
Metodologia INSP definește un caz suspect prin asocierea febrei acute cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv; confirmarea se face prin teste de laborator.
Cum se transmite infecția și ce măsuri de prevenție sunt recomandate
INSP descrie infecția cu hantavirus ca o zoonoză transmisă în principal prin expunerea la excrețiile rozătoarelor infectate. Omul se poate contamina prin inhalarea aerosolilor din excrementele uscate, prin inoculare conjunctivală, prin leziuni ale pielii sau prin mușcătura de rozătoare.
Instituția recomandă eliminarea sau minimizarea contactului cu rozătoarele ca măsură principală de prevenție a infecției.
Reacția Ministerului Sănătății în legătură cu situația discutată public
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a afirmat că nu există motive de îngrijorare în România privind hantavirusul, raportându-se la discuțiile despre cazurile de pe nava de croazieră din Oceanul Atlantic.
„Din ceea ce mi-au comunicat cei de la Institutul Național de Sănătate Publică, nu există motive de îngrijorare în România. S-au dat elementele care sunt de specialitate”, a spus Cseke Attila, într-o conferință de presă.
În aceeași declarație este menționat bilanțul comunicat de INSP pentru România: 15 cazuri în perioada 2023-2026, dintre care unul în acest an.
Contextul focarului de pe vasul MV Hondius, monitorizat la nivel european
Organizația Mondială a Sănătății și European Centre for Disease Prevention and Control au publicat actualizări despre un grup de îmbolnăviri asociate cu hantavirus pe vasul de croazieră MV Hondius, sub pavilion olandez. În aceste actualizări este menționat că virusul identificat este hantavirusul Andes.
La 15 mai 2026 au fost raportate în total 11 cazuri: 8 confirmate, 2 probabile și 1 inconcludent, iar numărul de decese menționat este 3. Atât OMS, cât și ECDC precizează că riscul pentru populația generală din UE/SEE rămâne „foarte scăzut”.
