Mulți oameni pornesc cu intenția clară de a slăbi, dar se blochează rapid într-un detaliu care pare greu de gestionat: număratul caloriilor. În acest context, Carmen Brumă a descris recent o abordare pe care o consideră simplă și ușor de aplicat, menită să elimine presiunea contabilizării permanente și să readucă procesul la elementele esențiale. Mesajul ei se adresează celor care își doresc rezultate fără să transforme fiecare masă într-un exercițiu stresant.
La 48 de ani, Carmen Brumă spune că disciplina și un plan adaptat obiectivelor personale contează mai mult decât soluțiile rapide. În exprimarea ei, elementul central rămâne același: pentru a pierde în greutate este necesar un deficit caloric - adică o diferență favorabilă între energia consumată și energia cheltuită - iar restul sunt detalii care pot fi ajustate în funcție de preferințe și stil de viață.
„Principalul instrument” când vrei să slăbești: deficitul caloric
Carmen Brumă subliniază că primul pas este să existe „un plan foarte bine structurat şi adaptat şi potrivit pentru scopurile” fiecăruia. Prin aceasta înțelege o abordare personalizată - nu o rețetă universal valabilă - care ia în calcul ritmul de viață, preferințele alimentare și obiectivele pe termen scurt și lung. Accentul cade pe consecvență: un plan bine gândit face mai ușoară menținerea unui deficit caloric pe termen lung.
În aceeași logică, vedeta explică de ce, în lupta cu kilogramele, alimentația are prioritate față de antrenamentele solicitante: „Nu te avânta cu mult prea mult entuziasm la sală sau în a face sport exagerat, pentru că nu acesta este principalul instrument atunci când vorbim de slăbire.” Observația pune accent pe o realitate practică - exercițiile fizice au beneficii clare, dar pentru reducerea masei corporale contează, în primul rând, balanța energetică.
Totuși, sportul rămâne important, spune ea, dar pentru alte obiective: este „un instrument foarte bun pentru a-ţi păstra sănătatea, pentru a avea o energie optimă, pentru a te menţine pe termen lung, pentru a menţine aceste rezultate”. În formularea ei, activitatea fizică devine componenta care consolidează rezultatele obținute prin alimentație: susține starea de bine și ajută la menținerea greutății.
Ideea revine, concret, la un gest simplu: „În primul rând, atunci când vrei să slăbeşti, umbli la farfurie şi te gândeşti că trebuie să reduci un pic din ceea ce mănânci.” Prin această recomandare, Brumă propune o intervenție ușor de aplicat în viața de zi cu zi: nu e vorba de restricții extreme, ci de ajustări rezonabile ale porțiilor care, repetate constant, pot duce la rezultatul dorit.
Trucul propus pentru cei care nu vor să numere caloriile: jurnalul alimentar pe câteva zile
Pentru cei care nu reușesc sau nu își doresc să contorizeze zilnic caloriile, Carmen Brumă propune o metodă practică, bazată pe observarea sinceră a obiceiurilor alimentare. Recomandarea ei este să ții un jurnal alimentar timp de 3-4 zile, suficient cât să obții o imagine a tiparelor reale de alimentație, fără ca procesul să devină un ritual obositor.
„Îţi scrii sincer 3-4 zile tot ce mănânci, dar fără să te gândeşti că arăţi cuiva jurnalul ăla. Pur şi simplu mănânci efectiv ce mănânci tu în mod normal, de ajungi la kilogramele acelea în plus”, a explicat ea. Observația pune accent pe onestitate: scopul este să notezi ce se întâmplă în realitate, nu o versiune „curată” a obiceiurilor, pentru a putea face corecții utile.
Abia după ce ai această imagine clară, urmează ajustarea: „Şi după aia, după ce ai văzut exact jurnalul alimentar, tai un sfert şi gata! Nu e mare filozofie...”. Sugestia este una pragmatică: reducerea moderată, dar constantă, a cantităților consumate poate echivala, în timp, cu un deficit caloric susținut și cu pierdere în greutate. Ideea este să găsești o ajustare pe care să o poți susține fără senzația de privare severă.
Detaliile despre nutrienți, „deja” un nivel avansat
Dincolo de metoda jurnalului și de ideea deficitului caloric, Carmen Brumă a amintit și o variantă de împărțire a nutrienților, pe care o descrie ca fiind „ideală”, dar pe care o consideră deja în zona detaliilor. Această clasificare - pe proteine, grăsimi și carbohidrați - apare ca opțiune pentru persoanele care vor să treacă la un nivel mai precis de planificare, după ce își stabilesc mai întâi obiceiurile de bază.
Concret, ea a menţionat: „20-25% proteine, să ai şi puţine grăsimi, cam sub un gram de grăsime per kilogram corp, vreo 2-3 grame de carbohidraţi per kilogram corp, dar astea sunt deja detalii”. Această propoziție este redată ca observația ei personală privind o posibilă structură macronutrientală; Brumă o plasează la nivel de recomandare orientativă pentru cei care doresc să aprofundeze, nu ca un imperativ universal.
În esență, mesajul ei rămâne în aceeași direcție: pentru slăbire, alimentația și reducerea porțiilor sunt baza, iar sportul ajută mai ales la sănătate, energie și menținerea rezultatelor pe termen lung. Abordarea propusă este pragmatică și scalabilă: începi cu observația sinceră a obiceiurilor, urmează ajustarea moderată a porțiilor și, dacă se dorește, rafinarea prin reglaje asupra distribuției macronutrienților - într-un cadru realist, susținut în timp.
