Cătălin Botezatu a vorbit despre felul în care se îmbracă Generația Z și a explicat de ce, dincolo de libertatea lor de a combina orice, apare o greșeală care „strică” proporțiile: oversize dus în ambele direcții, și sus, și jos, a declarat designerul.
Designerul spune că tinerii nu mai intră într-un magazin doar pentru că „se poartă”, ci pentru că își iau inspirația rapid din ce văd online, în special pe TikTok și Instagram, iar o idee poate deveni „instant” pentru ei o uniformă, a spus el.
În același timp, verdictul lui nu este doar critic: Botezatu descrie Generația Z ca pe o generație care schimbă brusc registrele, trecând de la minimalism la maximalism și de la sport la croieli elegante, iar „contradicția” ajunge să fie chiar stilul lor, a mai spus el.
De ce spune Botezatu că Generația Z e „complicată” în modă
În viziunea lui Cătălin Botezatu, Generația Z este „foarte complicată” când vine vorba despre fashion, nu fiindcă nu ar ști trendurile, ci pentru că are prea multe surse și nu mai urmează un singur stil, a spus designerul.
Designerul a legat direct felul în care se îmbracă tinerii de dinamica social media: „poate într-o bună zi, pe TikTok a apărut o informație” și acea informație vestimentară poate deveni o „sursă” și „o uniformă”, iar Instagramul rămâne „foarte prezent” în alegeri, a explicat el.
Tot el a descris această generație ca fiind fără „un stil anume”, ci cu „micro-estetici” care se schimbă rapid. În cuvintele lui, e „o trecere rapidă, aproape brutală, de la minimalism la maximalism, de la sport la tailoring”, a afirmat creatorul de modă.
„Împotriva proporțiilor” și ce consideră că strică la oversize
Observația care a atras cel mai mult atenția ține de oversize. Botezatu spune că, „de cele mai multe ori”, tinerii combină piese „ultra oversize” atât în partea de sus, cât și în partea de jos, iar asta „este împotriva a tot ceea ce înseamnă proporțiile”, a spus el.
Explicația lui merge în zona de echilibru: volumele trebuie controlate, iar ideea de „larg” nu înseamnă automat să iei haine cu mult mai mari. „Nu trebuie să iei cu trei numere mai mari. Ia cu două și vezi dacă proporțiile sunt bine, dacă volumele astea sunt controlate”, a spus designerul, adăugând și componenta de structură și materiale: „materialele bune au proporții și echilibrate cu piese care au structură”.
În aceeași logică a proporțiilor, el a enumerat și elemente pe care le vede frecvent în garderoba tinerilor: denim larg, cămăși elegante, pulovere, sacouri structurate și sneakerși, cu mixuri între feminin și masculin sau între piese delicate și utilitare, a spus Botezatu.
Libertatea de mix și paradoxul nostalgiei
În descrierea lui Botezatu, Generația Z își folosește hainele ca pe un limbaj: nu doar ca să „respecte un trend”, ci ca să transmită identitate, apartenență și influențe din cultura pop, muzică, gaming și social media, a explicat designerul.
El a subliniat și libertatea de a amesteca luxul cu second-handul în aceeași ținută: de la „o piesă de designer” care poate aparține „unei case de modă mari”, până la o combinație „cumpărată din second-hand”, toate pot coexista în același look, a spus Botezatu.
Un alt detaliu pe care îl punctează este nostalgia, pe care o numește „paradox”: deși e generația născută în era digitală, „este fascinată de trecut”, a observat el.
Ca exemplu de reper recurent, designerul a vorbit despre Y2K (Year 2000), pe care îl vede în continuare „extrem de important”, nu ca simplă referință, ci ca reinterpretare constantă a modei din anii ’90 până în intervalul 2000–2010, a spus Cătălin Botezatu.
Reacții în online și un context mai larg despre etichetele puse pe Gen Z
Discuțiile despre cum se îmbracă tinerii se suprapun, în spațiul public, peste reflexul de a pune etichete unei generații: ideea că tinerii sunt adesea judecați în stereotipuri și „băgați cu toții în aceeași oală” apare frecvent în dezbateri despre generații.
Reprezentanți din mediul de business și educație descriu Gen Z prin trăsături precum flexibilitatea și autonomia, nativitatea digitală, comunicarea directă și preocuparea pentru echilibru viață–muncă, dar și prin curaj și capacitatea de a se reprofila.
Separat, tema reacțiilor din online apare și în alt context legat de Botezatu: un creator de conținut de pe TikTok a publicat un videoclip în care a arătat că designerul și-ar fi editat excesiv fotografiile, observație care a stârnit comentarii în mediul online.
Într-o zonă apropiată, dar cu alt subiect, au existat și reacții la declarațiile lui despre influenceri: Cristina Șișcanu l-a criticat pentru generalizări și i-a amintit că și el are un statut de influencer, menționând promovările făcute pe conturile sale de socializare.
