Codin Maticiuc, inițiatorul proiectului „Spitale publice din bani privați”, a anunțat că oprește renovarea Secției de Oncologie din pavilionul Mârzescu, parte a Spitalului Județean Brașov, după ce Consiliul Județean Brașov a votat un proiect amplu de consolidare și modernizare pentru aceeași clădire, evaluat la circa 12 milioane de euro. Decizia vine în condițiile în care echipa fundației strânsese deja donații pentru intervenții punctuale în acel spațiu, iar riscul era ca lucrările finanțate privat să fie ulterior anulate, refăcute sau integrate în șantierul mai amplu al autorităților.
În mesajele publice transmise după anunț, Maticiuc a explicat că urmărește „efectiv o concurență” cu statul român în astfel de proiecte - o concurență în care, după cum a formulat el, să „învingă statul”: instituțiile publice să vină cu investiții mai mari și mai rapide, iar inițiativele private să poată redirecționa resursele acolo unde rămân nevoi reale și neacoperite.
De ce a fost oprită renovarea la Mârzescu: „nu pot să îmi bat joc de banii oamenilor”
Decizia de suspendare a lucrărilor de renovare a fost comunicată de Maticiuc după o verificare a situației în teren. El a explicat că, dacă intervenția majoră a autorităților include consolidări profunde și refaceri de structură, o parte din investițiile private realizate anterior ar putea fi demolate sau refăcute, ceea ce ar echivala, în opinia sa, cu risipirea banilor donați de comunitate. Mesajul său a inclus și expresia „nu pot să îmi bat joc de banii oamenilor”, folosită pentru a justifica retragerea temporară a proiectului din pavilionul Mârzescu.
Maticiuc a descris, în comunicările publice, un istoric al blocajelor și al schimbărilor de proiect din Brașov: inițial, fundația a lansat strângeri de fonduri pentru lucrări la pavilionul Mârzescu; ulterior i s-ar fi comunicat posibilitatea mutării unor activități, iar apoi s-a revenit asupra deciziei și s-au reluat demersurile pentru aceeași clădire. El a mai spus că fundația nu a avut întotdeauna un contact direct și anticipativ cu autoritățile privind planurile la scară mare, ceea ce a generat incertitudine legată de utilitatea și de durata intervențiilor private planificate.
Din datele prezentate public de fundație, suma strânsă până în momentul suspendării era de aproximativ 565.000 de euro. Conform estimărilor făcute de inițiatori pentru proiectul punctual de renovare care viza Secția de Oncologie, această sumă reprezenta aproape jumătate dintr-un buget total estimat la 1,1 milioane de euro, astfel încât o parte semnificativă a planului fusese deja acoperită financiar prin donații.
Ce se întâmplă cu donațiile: 565.000 de euro, „scoși la bătaie” pentru alte spitale din Brașov
După decizia de oprire a proiectului de la Oncologie, Maticiuc a anunțat că suma de 565.000 de euro obținută din donații va fi redirecționată către alte spitale publice din Brașov care au nevoie de modernizări, reparații sau dotări. El a lansat un apel public către donatori și către managerii de spitale din oraș să vină cu proiecte clare și aplicabile, astfel încât banii deja strânși să fie folosiți rapid și transparent în unități medicale care pot implementa intervenții punctuale și eficiente.
Planul fundației prevede stabilirea, în termen de două luni de la anunț, a unității medicale și a proiectului care vor primi finanțarea redirecționată; ulterior, fundația și-a asumat obligația de a reveni public cu decizia finală și cu detalii privind proiectul ales și modul în care vor fi cheltuiți banii. În același timp, Maticiuc a subliniat disponibilitatea de a asigura transparență față de donatori în procesul de selecție.
Totodată, el a transmis că va merge personal la Brașov pentru a oferi explicații directe comunității care a contribuit financiar, pentru a răspunde întrebărilor și pentru a detalia modul în care vor fi folosite donațiile - un demers menit să reconfirme angajamentul fundației față de responsabilitate și claritate în gestionarea banilor strânși din donații.
„Vreau să fie efectiv o concurență între mine și stat”
Dincolo de cazul punctual de la Mârzescu, Maticiuc a formulat o miză mai largă a proiectelor sale: să existe o competiție reală între inițiativele private și instituțiile publice, astfel încât statul să vină cu proiecte de amploare - mai numeroase, mai bine finanțate și mai rapide - în orașele mari. În discursul său, el a explicat că, ideal, „să învingă statul”, adică autoritățile să preia investițiile majore și să elimine, acolo unde este posibil, necesitatea intervențiilor private.
În aceeași logică, Maticiuc a precizat că, dacă statul reușește să acopere investițiile mari în centrele urbane puternice, ONG-urile ar urma să-și redirecționeze eforturile către comunități mai mici și către localități izolate - „mici sătuce pe la munte” - unde lipsesc dispensare, dotări sau servicii medicale de bază și unde intervențiile private pot avea un impact mai mare.
El a mai adăugat că îl bucură situațiile în care instituțiile statului vin cu proiecte mai ample decât cele pe care le poate realiza un ONG, deoarece asta înseamnă că nevoile locale sunt tratate la o scară și cu o durabilitate superioară capacității financiare a inițiativelor civile.
Investiția Consiliului Județean: proiect de consolidare și modernizare, 24 de luni estimate
Proiectul aprobat de Consiliul Județean Brașov vizează Corpul B Mârzescu (clădire cunoscută istoric drept Spitalul Mârzescu) și cuprinde lucrări de consolidare structurală, reabilitări și modificări interioare, precum și extinderea unei ieșiri de urgență. Indicatorii tehnico-economici pentru această investiție au fost aprobați în ședința de plen din 29 ianuarie 2026, iar valoarea totală a proiectului este prezentată la peste 60 de milioane de lei - prag care corespunde, în termeni aproximativi, la circa 12 milioane de euro.
Documentația tehnico-economică menționează o durată de realizare estimată la 24 de luni, structurată în circa șase luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, iar autoritatea județeană și-a propus identificarea surselor de finanțare - fie europene, fie guvernamentale sau din alte fonduri disponibile. În aceeași clădire funcționează, conform organizării spitalicești, Secția de Oncologie (etajul I) și Secția de Îngrijiri Paliative (etajul II), alături de alte compartimente medicale care vor fi afectate de lucrările la scară largă.
Managerul Spitalului Județean Brașov, dr. Dan Grigorescu, a transmis, în reacțiile instituționale, că proiectele fundației sunt utile și că spitalul este deschis să analizeze alte propuneri de modernizare pentru diverse secții. El a subliniat că orice sprijin venit din comunitate, atunci când este bine articulat și coordonat cu planurile instituționale, poate contribui la îmbunătățirea condițiilor de îngrijire pentru pacienți.
