România trece la ora de vară la final de martie: în fiecare primăvară ceasurile se dau înainte cu o oră, ceea ce în practică înseamnă că în noaptea schimbării pierdem o oră de somn, iar serile par mai lungi datorită luminii naturale care rămâne prezentă mai mult timp după-amiaza.
Dincolo de partea practică, tranziția are un efect măsurabil asupra ritmului biologic: modificarea bruscă a orei perturbă ritmul circadian, poate reduce cantitatea și calitatea somnului în primele zile și este asociată, în unele studii, cu efecte temporare asupra stării de alertă, dispoziției și unor evenimente de sănătate. Literatura de specialitate este însă nuanțată: unele analize raportează creșteri modeste ale anumitor riscuri după trecerea la ora de vară, în timp ce studii mai mari nu au găsit întotdeauna același efect.
Când se schimbă ora în România, în 2026
În 2026, trecerea la ora de vară are loc în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026: la ora locală 03:00 ceasurile se dau înainte și devin 04:00. Aceasta este regula aplicată în ultimul weekend din martie, conform practicii curente.
Regula generală în vigoare în România este aceea că ora de vară marchează trecerea la un fus orar cu o oră înainte față de ora standard a Europei de Est (EET → EEST, adică UTC+02:00 → UTC+03:00) și se aplică de obicei din ultima duminică a lunii martie (când 03:00 devine 04:00) până în ultima duminică a lunii octombrie (când 04:00 de vară devine 03:00 de iarnă). Deși în urmă cu câțiva ani Parlamentul European a propus eliminarea schimbării bi-anuale a orei, coordonarea între state nu a condus la o decizie aplicată unitar; în consecință, la data actuală (4 februarie 2026) România respectă în continuare programul obișnuit de schimbare a orei.
Pentru anul 2026, revenirea la ora standard (trecerea înapoi) este programată în ultimul weekend din octombrie: în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026, la ora 04:00 ceasurile vor fi date înapoi la 03:00, iar ziua respectivă va fi cu o oră mai lungă.
Ce se întâmplă, concret, în noaptea schimbării
Efectul imediat este simplu și predictibil: noaptea în care se face trecerea spre ora de vară devine mai scurtă cu o oră. Practic, intervalul local dintre 03:00 și 04:00 nu apare - la 03:00 se trece direct la 04:00 - iar ceasurile mecanice sau electronice neajustate automat trebuie schimbate manual.
Ziua următoare se simte modificarea în distribuția luminii: răsăritul și apusul vor avea loc aproximativ cu o oră mai târziu față de ziua precedentă, ceea ce înseamnă mai multă lumină seara și, invers, mai puțină dimineața pentru cei care se trezesc foarte devreme. Pentru anumite activități (trafic, program școlar, muncă în ture) această schimbare poate avea consecințe de organizare care necesită atenție în zilele imediate după trecere.
Cum ne poate afecta trecerea la ora de vară
La nivel individual, mulți oameni resimt în primele zile oboseală, dificultăți de concentrare, somn fragmentat sau senzația de întârziere a ceasului intern. Intensitatea simptomelor depinde mult de tipul de somn obișnuit al fiecăruia (chronotype), de calitatea somnului dinainte și de flexibilitatea rutinei zilnice.
La nivelul dovezilor științifice, constatările sunt mixte și adesea descrise ca fiind, dacă există, de magnitudine mică până la moderată. Unele meta-analize și studii observaționale au raportat o creștere modestă a incidenței infarctului miocardic în săptămânile imediat următoare schimbării de primăvară, ipoteza fiind că pierderea de somn și dezalinierile circadiene pot declanșa evenimente ischemice la persoanele vulnerabile. Alte studii, inclusiv analize pe registre mari de pacienți, nu au găsit o asociere consistentă. Similar, există date care sugerează creșteri temporare ale accidentelor rutiere sau ale alterărilor de dispoziție în unele seturi de date, dar rezultatele nu sunt uniforme între țări sau perioade.
Concluzia cercetării de până acum este că schimbarea orei poate produce efecte adverse măsurabile pentru subgrupuri vulnerabile (de exemplu, persoane cu boli cardiovasculare, cu tulburări de somn sau cu muncă în ture), dar magnitudinea și semnificația publică a acestor efecte rămân subiect de studiu și dezbatere.
În practică, pentru a trece mai ușor peste tranziție specialiștii în somn recomandă măsuri simple de igienă a somnului: anticiparea treptată a orei de culcare cu 15-30 de minute în câteva seri înainte de schimbare, menținerea unui program constant de trezire, expunerea la lumină naturală dimineața (care ajută reglarea ceasului biologic), reducerea cafelei și a alcoolului înainte de culcare și evitarea ecranelor luminoase în orele dinaintea somnului. Dacă este posibil, angajatorii și școlile pot oferi o oarecare flexibilitate în primele zile după trecere pentru a reduce riscurile asociate lipsei de somn.
