Mugur Isărescu spune că România va trece la moneda euro, însă nu indică acum un termen realist, chiar dacă „decizia este luată”. Adoptarea euro nu ține doar de voință politică, ci mai ales de îndeplinirea și menținerea unor criterii economice stricte.
Guvernatorul BNR a pus în centrul problemei deficitul bugetar: coborârea lui sub 3% din PIB este, în opinia sa, condiția esențială care antrenează restul echilibrelor macroeconomice.
Discuția a fost repusă în actualitate după ce președintele Nicușor Dan a vorbit despre existența unui „acord de principiu între partide”, însă Isărescu a subliniat că procesul nu poate ocoli pașii economici și instituționali necesari.
În februarie 2026, guvernatorul a spus că dacă un program serios de reducere a deficitului sub 3% funcționează în următorii doi-trei ani, „în 5 ani” s-ar putea începe discuțiile despre un termen de intrare în zona euro.
De ce nu există încă o dată pentru euro
Isărescu leagă direct tema adoptării monedei unice de corecția fiscală. El a explicat că, atunci când deficitul este ridicat - de exemplu în jurul a 9% - combaterea inflației „numai cu politică monetară” devine foarte dificilă, iar efectele se văd în deficitul extern și în competitivitate.
„Trebuie mai întâi să ajungem la sub 3% deficitul, pentru că de acolo se trag toate… Şi inflaţia… când ai deficit de 9% nu poţi să spui că e uşor să combaţi inflaţia numai cu politică monetară”, a declarat guvernatorul.
În aceeași intervenție din februarie 2026, Isărescu a insistat că până la atingerea pragului de 3% „începem să discutăm despre un termen”, iar până atunci inflația poate rămâne „marginal mai ridicată”.
El a mai arătat că deficitul este „al țării”, acumulat de-a lungul timpului de diverse guvernări, și că finanțarea acestuia afectează plata pensiilor și salariilor din sectorul public.
Ce înseamnă concret condițiile invocate de BNR
Primul prag invocat de guvernator este disciplina fiscală: reducerea deficitului sub 3% și menținerea sa pe o perioadă susținută. Isărescu a vorbit despre necesitatea „câtorva ani buni” pentru a instaura o fiscalitate predictibilă și a criticat schimbările frecvente de taxe, pe care le-a numit o formă de instabilitate legislativă „remarcabilă”.
De asemenea, guvernatorul a menționat datoria publică: pentru a o aduce sub 60% din PIB, România ar avea nevoie de ani susținuți în care deficitul să fie mai mic de 3%.
Un pas obligatoriu pentru adoptarea euro este intrarea în mecanismul european al cursurilor de schimb (ERM II), unde leul trebuie să demonstreze stabilitate față de euro timp de cel puțin doi ani. „Trebuie să stai așa, drept, doi ani în mecanism, fără să faci schimbări”, a spus Isărescu.
„Decizia e luată”, dar procesul nu e doar politic
Guvernatorul a afirmat că România nu are pe termen lung alternativa de a evita euro, pentru că acest angajament a fost asumat la intrarea în Uniunea Europeană: „Nu avem altă alternativă! Aşa am semnat, trebuie să trecem la euro când condițiile sunt îndeplinite. Decizia e luată”.
În același pasaj, Isărescu a subliniat realitatea pregătirii economice: „Dar nu avem niciun criteriu îndeplinit”, evidențiind distanța dintre angajament și condițiile necesare.
El a explicat că trecerea la euro „nu e facilă” și că este „un proces politic și social” care nu poate fi realizat doar de banca centrală.
Ideea unui „acord de principiu între partide” rămâne un semnal politic, însă guvernatorul a mutat accentul pe stabilitatea fiscală și pe criteriile economice care trebuie respectate pe termen lung.
Cât de aproape a fost România de pregătiri
Isărescu a reamintit că, acum aproximativ 15 ani, discuțiile au ajuns până la detalii logistice privind numerarul: „Noi, în 2011-2012, în discuţii, am ajuns şi la detalii precum pe unde să intre maşinile cu numerar în ţară”.
El a mai precizat că, până în 2018, funcționa la BNR un Comitet de Trecere la Euro, iar în jurul anului 2017 existau planuri privind rutele de distribuţie a bancnotelor (cu opriri planificate la Oradea, Cluj, Sibiu etc.).
Ultima şedinţă pe această temă a fost organizată la Academia Română, cu participarea prim-ministrului Viorica Dăncilă şi a partidelor politice; de atunci, tema a ieşit din prim-plan, în contextul unor evenimente precum pandemia şi criza geopolitică.
Isărescu a afirmat că BNR susţine intrarea României în zona euro „pe toate căile rezonabile şi adevărate” şi a respins ideea unei opoziţii a sistemului bancar faţă de acest obiectiv.
Cronologia sugerată de Isărescu
În formularea sa din februarie 2026, guvernatorul a spus că, dacă programul de reducere a deficitului sub 3% funcţionează în următorii 2-3 ani, atunci România ar putea „în 5 ani” să înceapă discuţiile despre un termen de intrare în zona euro.
El a reiterat că prioritatea rămâne corecţia fiscală: „Prioritatea e să facem corecţie fiscală, să rezistăm, să o păstrăm”, pentru că fără această stabilitate nu se poate intra nici în ERM II.
Guvernatorul a menționat şi evoluţia cursului: leul a trecut recent prin două episoade de depreciere, dar flexibilitatea cursului nu reprezintă în prezent o problemă majoră de competitivitate, după cum a spus el.
Isărescu a mai subliniat că, pe lângă condiţia fiscală, intrarea în ERM II impune menţinerea stabilităţii cursului faţă de euro timp de cel puțin doi ani.
