Luni, 12 ianuarie 2026, la Tribunalul din Milano a avut loc o nouă şedinţă în dosarul Mădălinei Ghenea: Parchetul a cerut condamnarea la doi ani a presupusei hărţuitoare, iar partea civilă a ridicat miza la 5 milioane de euro despăgubiri morale. Atmosfera din sala de judecată a fost încărcată de emoţie şi reproşuri tăioase, iar pronunţarea sentinţei este programată pentru 4 februarie 2026.
Momentul-cheie la procesul Mădălina Ghenea: ce s-a întâmplat în ultima şedinţă
În cursul unei audieri desfăşurate la Tribunalul din Milano, procurorul Parchetului a cerut o pedeapsă privativă de libertate de doi ani pentru o femeie de 45 de ani acuzată de hărţuire repetată pe reţelele sociale, marcând o etapă importantă a procesului.
Tot în acea zi, partea civilă, reprezentată de echipa juridică a Mădălinei Ghenea, a solicitat instanţei acordarea a 5 milioane de euro ca reparaţie morală şi a cerut o sumă provizorie de 500.000 de euro; mama actriţei s-a constituit, de asemenea, parte vătămată şi a cerut 200.000 de euro.
Apărarea acuzatei a respins acuzaţiile şi a cerut achitarea, susţinând că profilurile implicate ar fi putut fi compromise şi că nu există probe certe că ea ar fi autorul mesajelor injurioase. Avocatul apărării a prezentat instanţei teoria accesării ilegale a conturilor.
Cine este acuzată în dosarul Mădălina Ghenea şi cum a ajuns cazul în instanţă
Potrivit documentelor şi investigaţiilor, persoana pusă sub acuzaţie este o femeie de 45 de ani domiciliată în zona Milano, la Limbiate, identificată după o anchetă care a urmărit conturi false şi urme digitale lăsate pe reţelele sociale.
Plângerile au fost iniţiate în 2021, primul dosar fiind deschis atunci, iar anchetele au scos la iveală o campanie susţinută de comentarii defăimătoare şi mesaje cu ameninţări, uneori însoţite de formulări dure şi simboluri macabre.
După o etapa preliminară, dosarul a fost trimis în judecată, iar procesul se desfăşoară în faţa celei de-a cincea secţii penale a Tribunalului din Milano, cu numeroase audieri în care au fost prezentate probe şi declaraţii.
Ce spune Mădălina Ghenea și ce mărturii au fost aduse
Actriţa a vorbit despre impactul pe care l-a avut hărţuirea asupra vieţii sale şi a familiei: a declarat că a fost nevoită să îşi schimbe obiceiurile şi că a trăit cu frica pentru siguranţa proprie şi a celor apropiaţi. Într-o intervenţie anterioară în instanţă, ea a spus că „este o luptă pe care o duc nu doar pentru mine, ci și pentru alte victime”.
De asemenea, au fost aduse în sprijinul acuzaţiilor relatări despre mesaje jignitoare şi ameninţări cu moartea, trimise repetat în perioada investigată, iar unele mărturii au arătat că intimidările au vizat şi colaboratori sau membri ai anturajului vedetei.
Martorii audiaţi pe parcursul procesului au confirmat existenţa unor mesaje repetate şi a unei atitudini persecutorii care, potrivit lor, a creat un stres semnificativ pentru victimă.
Alegerea penală şi miză civilă în cazul Mădălinei Ghenea: de ce 5 milioane de euro?
Cererea de 5 milioane de euro formulată de partea civilă urmăreşte recunoaşterea prejudiciului moral suferit de actriţă şi stabilirea unei reparaţii care să reflecte, potrivit echipei juridice, gravitatea hărţuirii online. Echipa a solicitat totodată o provizorie de 500.000 de euro ca măsură de urgenţă.
Argumentul părţii civile este că hărţuirea nu a fost episodică, ci a constat în acţiuni repetate, publice, care au afectat imaginea, viaţa privată şi starea psihologică a Mădălinei Ghenea. Cererea are şi o miză socială: stabilirea unui precedent privind responsabilitatea în faţa abuzurilor online.
Apărarea a pus la îndoială legătura directă dintre conturile de pe care au plecat mesajele şi inculpată, susţinând posibilitatea accesării frauduloase a conturilor implicate, pledoarie care, dacă va fi acceptată, poate diminua responsabilitatea penală.
Următorii paşi în procesul Mădălinei Ghenea: data verdictului şi ce se poate întâmpla
Instanţa a programat pronunţarea sentinţei pentru 4 februarie 2026, dată la care judecătorii vor decide atât asupra vinovăţiei penale, cât şi, în consecinţă, asupra eventualei responsabilităţi civile şi a cuantumului despăgubirilor.
Dacă instanţa va admite probele şi va pronunţa o condamnare, solicitarea de 5 milioane de euro va rămâne un element civil distinct care poate fi confirmat sau redus la momentul stabilirii prejudiciului; dacă inculpata va fi achitată, lupta pentru reparaţii morale ar putea continua în instanţele civile.
Indiferent de hotărâre, cazul este urmărit îndeaproape pentru implicaţiile sale asupra luptei împotriva hărţuirii online şi pentru modul în care sistemul de justiţie răspunde acestor fenomene în contextul digital.
Rămâne, astfel, o zi mai aproape de verdict şi un ecou puternic în spaţiul public: o dezbatere despre limitele libertăţii în mediul virtual şi despre preţul pe care îl poate plăti o persoană publică pentru a-şi apăra demnitatea.
