Andreea Marin a luat poziție publică după ce a descoperit că imaginea și numele îi sunt folosite fără acord în reclame false difuzate online, pentru promovarea unor produse cosmetice și a altor oferte înșelătoare. În postările și în scrisoarea sa publică, vedeta i-a avertizat pe urmăritori să nu creadă materialele care îi atribuie recomandări și i-a îndemnat expres să nu cumpere produsele promovate prin aceste reclame.
Mai multe materiale apărute în presă semnalează că reclamele au apărut în special pe platforme de socializare și în formă de anunț plătit (in-feed ads), iar unele dintre ele trimit utilizatorii către pagini clonă sau site-uri fantomă. În reacțiile publice, Andreea Marin a subliniat că nu are nicio legătură cu acele campanii și că nu și-a dat niciodată acordul pentru utilizarea imaginii sau a numelui ei în astfel de materiale.
Reclama cu „Andreea Marin” și îndemnul clar către urmăritori
În mesajele publice, jurnalista a explicat esențialul: sunt folosite imagini și declarații false pentru a conferi credibilitate unor produse sau platforme care, de regulă, solicită acces la date personale sau plăți înainte de livrare. Ea a cerut insistent oamenilor să nu acceseze linkurile din aceste reclame, să nu furnizeze date personale și să verifice orice ofertă direct pe canalele ei oficiale, unde apar numai informațiile autentice.
Reportările jurnalistice arată că atacurile sunt diverse - de la anunțuri care redirecționează către scheme de investiții, până la clipuri sau pagini care promit „remedii miraculoase” și folosesc identitatea unor persoane publice pentru a convinge publicul. În multe cazuri, reclamele sunt asociate cu pagini sau conturi false care poartă nume asemănătoare conturilor oficiale, în încercarea de a induce în eroare utilizatorii.
De ce spune că fenomenul a devenit periculos în online
Semnalul de alarmă tras de Andreea Marin face parte dintr-un tablou mai larg pe care vedeta îl descrie drept un fenomen sistemic: utilizarea neautorizată a imaginii persoanelor publice în campanii care duc, în final, la colectarea frauduloasă de date, vânzarea de produse contrafăcute sau la înșelătorii financiare. Ea avertizează că astfel de practici nu doar păcălesc consumatorii, ci pot submina încrederea în instituții și pot avea efecte de securitate publică atunci când sunt folosite în campanii de dezinformare.
În scrisoarea sa deschisă, Andreea Marin atrage atenția asupra modalităților frecvente folosite de escroci: site-uri care mimează portaluri de știri, videoclipuri deepfake sau audio generate artificial, redirecționări către call-center-uri care pretind că oferă „suport” și colectează date sensibile și pagini de comerț electronic fantomă. Ea solicită ca publicul să fie informat mai bine și mai rapid când apar astfel de amenințări.
Demersuri către autorități: petiție trimisă către șapte instituții
Pentru a solicita intervenții concrete, Andreea Marin a făcut publică o petiție trimisă către șapte instituții ale statului, cerând analiză și măsuri pentru stoparea acestor practici. În comunicatul pe care l-a însoțit de scrisoarea deschisă, ea arată că a sesizat autoritățile competente și așteaptă răspunsuri și acțiuni urgente.
În documentul publicat de vedetă, instituțiile vizate sunt enumerate astfel: Poliția Română, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), Agenția Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) - în calitate de coordonator național pentru anumite servicii digitale, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și Directoratul/Departamentul de Securitate Cibernetică (DNSC). În adresarea către aceste instituții, Marin cere identificarea surselor reclamelor, sancționarea celor responsabili și mecanisme de blocare rapidă a conținutului fraudulos.
Vedeta menționează, totodată, că s-a sprijinit în demersul public de o echipă formată din avocați, jurnaliști de investigație și specialiști IT, care vor pune la dispoziția autorităților documentele și dovezile adunate despre mecanismele frauduloase folosite.
Nu este un caz izolat: exemple similare invocate în surse
Jurnaliștii și anchetele publice citate de presă remarcă că Andreea Marin nu este singura persoană vizată de astfel de practici în România. Au fost semnalate în ultimii ani cazuri similare în care nume și imagini ale unor persoane publice au fost folosite fără consimțământ pentru reclame la produse cosmetice, suplimente sau medicamente, dar și în scheme de investiții false. Printre exemplele invocate în relatările jurnalistice se numără situații în care Andreea Esca, Cătălin Măruță sau Irina Loghin și-au văzut imaginea asociată unor produse sau mesaje pe care nu le-au autorizat; în cazul Irinei Loghin, s-a și depus o plângere penală după folosirea imaginii ei într-o campanie care promova un medicament neautorizat.
Anchetele publice atrag atenția că aceeași rețetă (text identic, galerii foto ușor modificate, nume diferite de produs) a fost folosită repetat pentru a promova creme „minune” sau produse de sănătate, ceea ce indică existența unor mecanisme comerciale repetate care exploatează credibilitatea vedetelor pentru a atrage victime.
