Scena politică s-a încins din nou: Sorin Grindeanu l-a criticat direct pe Tudor Chirilă și a adus „Vocea României” în centrul discuției despre legile justiției. În timp ce președintele PSD pune sub semnul întrebării rolul vedetelor în asemenea dezbateri, comitetul guvernamental constituit la Palatul Victoria își urmează calendarul, după respingerile din instanță.
Replica lui Sorin Grindeanu care a aprins disputa
Marți, 20 ianuarie 2026, în emisiunea „Ai Aflat!” cu Ionuț Cristache, Sorin Grindeanu a întrebat: „Care e expertiza unor domni/doamne de la Vocea României în ceea ce privește legile justiției?”. Pasajul a circulat rapid, readucând întrebarea de fond: cine are, de fapt, legitimitatea de a propune schimbări într-un domeniu sensibil?
Liderul social-democrat a subliniat că „legile se fac în Parlament”, nu în structuri paralele, chiar dacă acestea au un rol consultativ. Mesajul: consultarea societății civile este utilă, însă decizia democratică are un traseu instituțional precis.
Declarațiile vin din partea președintelui PSD, funcție pe care Sorin Grindeanu a preluat-o oficial în urma congresului din 7 noiembrie 2025.
În plus, Grindeanu conduce și Camera Deputaților din 24 iunie 2025, poziție-cheie în arhitectura legislativă.
Ce este comitetul guvernamental pe legile justiției
Forul care a aprins spiritele se numește, oficial, „Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției” și a fost înființat prin Decizia nr. 574/2025 a premierului. Are rol consultativ și este coordonat de Cancelaria prim-ministrului.
Prima întrunire a avut loc pe 23 decembrie 2025, la Palatul Victoria, cu teme de sistem pe agendă: repartizarea aleatorie a dosarelor, volumul de muncă și procedurile de promovare.
A urmat, pe 14 ianuarie 2026, a doua reuniune, când au fost trasate direcții concrete de acțiune, cu termene: plan multianual pentru resursa umană și audit independent al sistemului de repartizare a cauzelor.
Concret, până la final de ianuarie, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul General trebuie să pregătească proiecte privind reorganizarea parchetelor, reconfigurarea hărții judiciare și pașii pentru auditarea sistemului informatic de distribuire a dosarelor.
„Vocea României” în dezbaterea despre justiție: întrebarea esențială
Comitetul reunește reprezentanți ai Cancelariei premierului și ai Ministerului Justiției, alături de magistrați, instituții-cheie și organizații ale societății civile, în format consultativ. Participarea nominală este anunțată pe parcursul ședințelor.
În emisiunea în care a lansat criticile, Sorin Grindeanu l-a vizat direct pe Tudor Chirilă, cu întrebarea devenită laitmotiv: „Care e expertiza unor domni/doamne de la Vocea României…?”.
În spațiul public, numele lui Marius Moga a fost, de asemenea, asociat cu discuția despre prezența vedetelor la masa Comitetului. Până în prezent, Executivul nu a confirmat oficial o astfel de calitate; în schimb, calendarul și temele de lucru anunțate sunt ferme.
Cert este că, la prima întrunire, la Palatul Victoria au fost prezenți reprezentanți ai Cancelariei, ai Administrației Prezidențiale, ai Ministerului Justiției și ai asociațiilor profesionale ale magistraților.
Luptele din instanță: Curtea de Apel București respinge cererile de suspendare
Luni, 19 ianuarie 2026, Curtea de Apel București a respins cererea avocatei Silvia Uscov de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului, reținând lipsa calității procesuale active. Hotărârea poate fi atacată.
Anterior, aceeași instanță respinsese o solicitare similară formulată de o organizație nonguvernamentală care ceruse suspendarea înființării Comitetului.
În plan politic, Sorin Grindeanu a prezentat disputa drept una despre reguli și legitimitate instituțională, insistând că Parlamentul rămâne locul în care se adoptă orice modificare legislativă.
Calendarul comitetului: audit, reorganizări, rapoarte
Comitetul își vede de drum. A doua reuniune a fixat jaloane: audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, plan multianual pentru resursele umane din instanțe și parchete și proiecte privind reorganizarea structurilor județene.
Cu termene până la finalul lunii, Ministerul Justiției, CSM și Parchetul General trebuie să livreze propuneri concrete care să ajungă, în final, pe masa Legislativului.
Încă de la prima ședință, Guvernul a subliniat că justiția este un serviciu public în slujba cetățeanului, iar consultarea instituțiilor și a societății civile rămâne obligatorie.
O parte a magistraților, prin vocea Consiliului Superior al Magistraturii, a criticat demersul, cerând transparență deplină și avertizând că reformele nu pot fi făcute în grabă.
Miza rămâne aceeași: un sistem de justiție mai coerent și mai predictibil. Până când proiectele vor ajunge în Parlament, întrebarea lui Grindeanu va continua să anime dezbaterea publică.
