Adrian Nica, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a transmis, pe fondul zvonurilor din spațiul public despre controale „în lanț” pe criterii de rudenie, un mesaj ferm: instituția nu declanșează verificări automat doar pentru că o persoană este rudă cu un contribuabil aflat anterior în atenția Fiscului. Controlul fiscal, a subliniat el, are la bază indicatori de risc obiectivi, nu apartenența la același arbore genealogic.
Direcția de control a ANAF își păstrează însă prioritățile pentru anul 2026: sunt vizate în special persoanele pentru care există diferențe evidente între veniturile declarate și nivelul de trai, ori între declarațiile fiscale și achizițiile sau averea afișată public. Accentul rămâne pe identificarea veniturilor nedeclarate și pe situațiile în care cheltuielile nu pot fi susținute fiscal prin documente sau tranzacții justificabile.
ANAF: nu rudele declanșează controlul, ci discrepanțele dintre avere și venituri
În intervenția de la Conferința Anuală de Fiscalitate organizată de EY România, Nica a respins ideea potrivit căreia ANAF ar verifica persoane „doar pentru că au rude”. El a explicat că factorul declanșator al unui control este, în esență, existența unor semnale de risc - în special veniturile nedeclarate sau o avere manifest incompatibilă cu veniturile raportate oficial. În această logică, legăturile familiale devin relevante doar dacă sunt invocate explicit ca explicație pentru proveniența unor bunuri sau transferuri financiare.
Șeful Fiscului a descris concret tipurile de situații care activează semnale de alarmă: achiziții semnificative în condițiile în care contribuabilul figurează cu venituri nule sau foarte mici. Ca exemple, Nica a menționat achiziția unei locuințe de 500.000 de euro sau achiziții de ceasuri în valoare de 130.000 de euro, în timp ce persoana în cauză apare în registrele fiscale cu „zero venituri” și își expune public bunurile și stilul de viață. Astfel de discrepanțe, a subliniat el, atrag atenția inspectorilor.
În același discurs, președintele ANAF a comentat ironic justificările frecvent invocate pentru averi nejustificate - de pildă, explicația că banii provin de la o rudă în vârstă - și a remarcat că astfel de afirmații fără suport documentar nu sunt suficiente pentru a înlătura suspiciunea. Mesajul său a fost clar: declarațiile verbale sau afirmațiile publice fără probe fiscale nu echivalează cu o justificare acceptată de inspecție.
Ce practici intră în atenția inspectorilor: achiziții pe numele rudelor, revânzări rapide, venituri online
Nica a subliniat că ANAF nu practică „controale pe rude” ca regulă, adică nu declanșează verificări automate asupra întregii familii a unei persoane vizate. Totuși, în situațiile în care contribuabilul își justifică averea prin transferuri, donații sau achiziții făcute pe numele rudelor, inspectorii pot extinde verificările pentru a confirma veridicitatea acelor afirmații și pentru a urmări fluxul efectiv al bunurilor și al sumelor.
Ca tipar întâlnit frecvent, Nica a descris situații în care persoane cu venituri declarate zero achiziționează bunuri scumpe pe numele unor rude în vârstă, apoi le transferă sau le revând rapid la sume mult mai mici. Un exemplu concret invocat de el: cumpărarea unei mașini de aproximativ 150.000 de euro pe numele unei bunici în vârstă, urmată de o „răscumpărare” după câteva luni la o valoare simbolică, manevră menită să ascundă fluxul real al mijloacelor financiare. Astfel de operațiuni atrag atenția pentru potențială sustragere de la plata obligațiilor fiscale.
O altă zonă pe care ANAF o are în atenție este mediul online. Nica a menționat persoane active pe platforme pentru adulți, unde, potrivit datelor prezentate de conducerea instituției, un grup de 102 persoane ar fi încasat în total circa 64 de milioane de lei într-un an fără a declara aceste venituri. El a spus că există „un număr uriaș” de persoane aflate în analiză în această zonă și că egalitatea de conformare fiscală va fi urmărită și în mediul digital.
Controale în transportul alternativ și accent pe digitalizare: e-Factura și plan național de inspecții
Pe lângă cazurile legate de discrepanțele dintre avere și venituri, Nica a arătat că ANAF desfășoară controale și în sectorul transportului alternativ, la nivel național. Tiparul identificat de instituție include interpunerea unor firme între șoferi și platforme, urmată de neplata obligațiilor fiscale și tentativa de a „vinde” ulterior firma pentru a evita consecințele. Conform evaluării prezentate, în acest domeniu se constată în continuare sume semnificative nejustificate, cu riscuri fiscale importante.
În paralel, conducerea ANAF a anunțat intenția de reorganizare a modului de planificare a controalelor: în locul planurilor județene autonome, instituția promovează un plan național centralizat, generat pe baza analizei de risc la nivel național. Nica a mai afirmat că rezultatele controalelor ar urma să fie făcute publice periodic - menționând explicit frecvența de cel puțin o dată la șase luni - ca instrument de transparență și responsabilizare a activității de control.
Tot în contextul măsurilor de digitalizare, președintele ANAF a evocat importanța instrumentelor electronice, în special e-Factura, ca element esențial pentru creșterea capacității instituției de a detecta discrepanțele și de a-și direcționa verificările mai eficient. În viziunea sa, consolidarea capacității de analiză electronică permite țintirea controalelor la nivel național și îngustează aria în care anterior urmărirea era mai dificilă.
Mesajul final al șefului ANAF a fost consecvent și direct: verificările nu pornesc din considerente de rudenie, ci din identificarea neconcordanțelor dintre ceea ce declară un contribuabil și ceea ce rezultă din bunurile, cheltuielile și veniturile sale. În practică, aceste verificări pot conduce, dacă se confirmă nereguli, la impunerea obligațiilor fiscale restante, la sancțiuni și la alte măsuri prevăzute de legislația fiscală aplicabilă.
