Pensia de urmaș rămâne, în 2026, una dintre formele de sprijin financiar prevăzute pentru familiile care pierd persoana care asigura veniturile principale. Reglementările actuale se găsesc în Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (act intrat în vigoare la 1 septembrie 2024) și în normele de aplicare adoptate ulterior; prevederile stabilesc criteriile de acordare, categoriile de beneficiari și modul de calcul al prestației.
Acordarea pensiei de urmaș nu este automată și depinde de condiții legale clare: dreptul poate fi influențat de statutul soțului supraviețuitor (vârstă, durata căsniciei, existența unei pensii proprii sau a unor venituri), de situația copiilor rămași în întreținere și de numărul total de urmași. Regimul aplicabil este detaliat în mai multe articole din lege și în regulamentele de punere în aplicare.
Cine are dreptul la pensia de urmaș (și când soțul supraviețuitor poate fi exclus)
Pentru soțul rămas în viață, Legea nr. 360/2023 prevede reguli diferențiate în funcție de durata căsătoriei și de vârsta acestuia. În esență: soțul supraviețuitor care a împlinit vârsta standard de pensionare are dreptul la pensie de urmaș pe toată durata vieții dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. Dacă durata căsniciei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei se diminuează progresiv - legea prevede o reducere de 0,5% pentru fiecare lună lipsă până la împlinirea pragului de 15 ani (echivalentul unei reduceri de 6% pe an de căsătorie în minus). În situațiile în care durata căsniciei este mai mică de 10 ani, dreptul la pensie de urmaș pentru soț nu se acordă în mod automat; pot intra însă în discuție alte dispoziții speciale (vezi paragrafele următoare) care permit acordarea dreptului în condiții excepționale.
Există excepții și regimuri speciale care relaxează cerința duratei căsătoriei. Una dintre ele privește soțul supraviețuitor aflat în invaliditate: dacă acesta nu a împlinit vârsta standard de pensionare, are dreptul la pensie de urmaș pe perioada pentru care este încadrat în invaliditate de gradul I sau II, cu condiția ca durata căsătoriei să fi fost de cel puțin un an și ca, în această perioadă, să nu realizeze venituri care să îl excludă din categoria beneficiarilor (sau ca veniturile să fie mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată).
O altă excepție importantă este legată de decesul survenit ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale: în aceste cazuri soțul supraviețuitor poate beneficia de pensie de urmaș indiferent de durata căsătoriei, sub rezerva respectării condiției referitoare la venituri (veniturile proprii să nu depășească nivelul care îl exclude, respectiv să fie mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată, ori să se încadreze în situațiile prevăzute de lege pentru excepții de la testul de venit).
Pe lângă soț, copiii persoanei decedate sunt beneficiari direcți ai pensiei de urmaș. Legea precizează vârstele și condițiile: dreptul se acordă automat copiilor până la vârsta de 16 ani; dacă își continuă studiile într-o formă organizată potrivit legii, pensia se prelungește până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani. În cazul în care, în intervalul în care aveau dreptul (până la 16 ani sau pe durata studiilor), copilul dobândește o invaliditate, pensia de urmaș se acordă pe toată durata invalidității.
Ce sume se acordă în 2026: procentul depinde de numărul de urmași
Cuantumul pensiei de urmaș se determină prin raportare la pensia pentru limită de vârstă aflată în plată (sau la pensia de invaliditate de gradul I aferentă) - în practică, se calculează procentual din numărul total de puncte realizat de susținătorul decedat, conform mecanismului de calcul prevăzut de lege. Apoi, suma astfel determinată se repartizează între urmași în funcție de numărul acestora.
Regimul de împărțire este stabilit în lege: 50% din pensia susținătorului se acordă unui singur urmaș; 75% se împarte între doi urmași; iar 100% din pensie se împarte între trei sau mai mulți urmași. La modificarea numărului de urmași îndreptățiți (de exemplu, când un copil împlinește vârsta de 26 de ani) se recalculează cuantumul pensiei pentru cei rămași în plată.
Exemplu practic: pentru o pensie de referință a defunctului de 3.500 lei, un urmaș ar primi, în teorie, 50% - adică 1.750 lei; doi urmași ar împărți 75% - adică 2.625 lei în total; iar trei sau mai mulți urmași ar primi împreună 100% - adică 3.500 lei (sumele efective pot suferi rotunjiri și ajustări în funcție de calculul punctajului și de prevederile de punere în aplicare).
Dosarul: ce documente sunt cerute pentru acordarea pensiei de urmaș
Solicitarea pensiei de urmaș se face prin depunerea unui dosar la casa teritorială de pensii competentă. Documentele uzuale cerute sunt: cererea-tip, certificatul de deces al susținătorului, certificatele de naștere ale urmașilor și certificatul de căsătorie al soților (după caz), copia și originalul deciziei de pensionare a persoanei decedate (dacă era pensionar) sau documente care probează stagiul de cotizare (carnet de muncă, adeverințe), adeverințe de studii pentru copiii care continuă școala (reînnoibile la începutul fiecărui an universitar/școlar), actele medicale care atestă gradul de invaliditate (dacă este cazul) și documente justificative în caz de accident de muncă sau boală profesională. În plus, pot fi solicitate declarații pe proprie răspundere privind veniturile sau alte documente administrative legate de calitatea de beneficiar ori de reprezentant legal.
Plata pensiei de urmaș se efectuează lunar, prin casa teritorială de pensii. Procedura permite depunerea cererii și prin mandatar (procură), iar, în cazul persoanelor stabilite în străinătate, se aplică reguli speciale prevăzute de lege și de instrumentele internaționale la care România este parte. În cazurile în care există o pensie proprie, copiii și soțul pot opta pentru opțiunea cea mai avantajoasă, prevăzută de lege.
