Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis luni un punct de vedere în care afirmă că România „nu este parte a conflictului” din Orientul Mijlociu și că sistemele militare găzduite pe teritoriul României au „caracter strict defensiv”.
Reacția vine după declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, care a spus că, dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, acest lucru „ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”.
În același context, MAE subliniază că prioritatea României rămâne efortul diplomatic pentru de-escaladare și condamnă atacurile Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului.
Ce a transmis MAE despre poziția României
MAE a afirmat, într-un comunicat, că România nu este implicată în conflictul din Orientul Mijlociu și a formulat poziția astfel: „România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”.
În aceeași reacție, MAE a condamnat „atacurile complet nejustificate” ale Iranului asupra unor state din regiunea Golfului și a solicitat încetarea acestora, invocând riscuri pentru vieți omenești și efecte asupra securității și economiei globale.
Ministerul a transmis, de asemenea, mulțumiri statelor din Golf care au protejat cetățenii români prezenți în acele țări.
De ce apare în discuție sistemul antirachetă și bazele din România
MAE a precizat că cooperarea militară România-SUA se bazează pe „acorduri bilaterale clare” și a menționat explicit „Acordul bilateral de acces din 2006”, care oferă cadrul legal pentru utilizarea bazelor militare din România.
Referitor la componenta antirachetă găzduită de România, MAE a arătat că țara găzduiește „de mai bine de 10 ani capabilități de apărare antirachetă” împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic și a subliniat că „sistemul are caracter strict defensiv”, utilizat numai pentru autoapărare, „conform Cartei ONU”.
Ce a spus partea iraniană despre „responsabilitatea internațională”
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a descris drept „inacceptabilă” ideea ca România să permită deplasarea de soldați și echipament american în baze de pe teritoriul românesc și a invocat obligații ale dreptului internațional.
Mesajul iranian a inclus o avertizare că vor urma reacții „pe plan politic și juridic” dacă România ar permite utilizarea bazelor sale pentru operațiuni împotriva Iranului.
Reacții și interpretări în România: mesajul lui Traian Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu a scris, într-o postare pe Facebook, că decizia României de a pune la dispoziția armatei SUA bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii este „corectă” și servește consolidării relației cu Statele Unite și securității țării.
În aceeași postare, Băsescu a enumerat tipuri de capabilități pe care susține că ar urma să fie găzduite în cele două baze - inclusiv avioane cisternă, drone și radare - și a afirmat: „În opinia mea, nimic din cele de mai sus nu înseamnă echipament militar defensiv”.
El a avertizat că există posibilitatea ca Iranul să încerce să lovească echipamente americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu și Câmpia Turzii și a menționat riscuri precum atacuri teroriste sau atacuri cibernetice, cerând măsuri preventive de informare a populației.
Contextul mai larg al conflictului
Fostul ministru de Externe Emil Hurezeanu a descris operațiunea desfășurată de Israel și Statele Unite în Iran drept una de amploare, cu posibile urmări imprevizibile, și a enumerat scenarii de escaladare cu impact economic global, precum riscul perturbării transportului de petrol prin Strâmtoarea Ormuz.
Hurezeanu a legat discuția despre România de existența bazei antirachetă de la Deveselu, amintind că scopul inițial al acesteia a fost contracararea unor posibile rachete balistice venite dinspre Iran.
La nivel internațional, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a convocat sesiuni pentru a discuta situația din Orientul Mijlociu, cu atenție pentru evoluțiile din Iran și Liban.
Comunicatul MAE reia pozițiile-cheie ale diplomației române: neimplicarea directă în conflict, angajamentul pentru de-escaladare și caracterul defensiv al capabilităților găzduite pe teritoriul României.
