Există momente în care tehnologia nu doar că uimește, ci rescrie felul în care oamenii trăiesc emoția. Rhythm Touch — o brățară creată de patru studente din Cluj — promite să facă exact asta: să transforme sunetul în vibrații pe piele, astfel încât persoanele cu deficiențe de auz să „simtă” muzica și dialogurile.
Cum s‑a născut ideea
-52702299_desktop.webp)
Totul a pornit dintr‑o nevoie foarte concretă: o prietenie și dorința ca un prieten pasionat de muzică, dar fără auz, să simtă ritmul la fel ca orice spectator. Această nevoie a aprins scânteia creativă în mintea celor patru studente care au lucrat la concept.
Echipa este alcătuită din Ioana Popa, Mărioara Mihali, Cătălina Rizel și Iulia Bara, studente la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Tehnice din Cluj‑Napoca — patru nume care au pus laolaltă pasiune pentru tehnologie și pentru incluziune.
Ideea nu a rămas doar pe hârtie: a fost dusă în teren, testată în contexte reale și calibrată cu adevărați potențiali beneficiari, ceea ce a transformat conceptul într‑o soluție palpabilă.
Cum funcționează brățara
La exterior pare o brățară obișnuită, dar în interior ascunde un lanț de senzori și actuatori: un microfon ambiental captează sunetele din jur, un modul de procesare analizează ritmul și intensitatea, iar motoare haptice traduc aceste informații în tipare de vibrații pe piele.
Simplu pe hârtie, sofisticat în execuție: dispozitivul detectează ritmul și intensitatea, păstrând sincronizarea cu muzica sau dialogurile astfel încât vibrațiile să fie ușor de perceput și natural integrate în experiența spectatorului.
Scopul nu este să „înlocuiască” sunetul, ci să ofere o cale de acces: utilizatorii păstrează dinamica evenimentului, iar organizatorii nu sunt obligați să modifice esențial formatul spectacolelor sau proiecțiilor.
Testele care le‑au schimbat planurile
Prototipul a fost pus la încercare în medii mari: unul dintre cele mai sonore repere a fost festivalul UNTOLD, unde vizitatorii cu deficiențe de auz au „simțit” muzica prin brățările echipei, iar feedbackul a fost prețios pentru rafinarea algoritmilor.
Ulterior, proiectul a migrat din zona festivalurilor în sala de cinema: un proiect‑pilot la Cinema „Florin Piersic” din Cluj‑Napoca a permis spectatorilor cu deficiențe de auz să urmărească proiecții sincronizate cu vibrațiile generate în timp real, marcând o premieră locală pentru accesibilizare culturală.
Pe plan competițional, Rhythm Touch a obținut recunoaștere: echipa a câștigat Marele Premiu la Innovation Labs 2024 și a ajuns în finala Internet of Things Student Challenge, semne clare că soluția are nu doar impact social, ci și valoare tehnică.
Recunoaștere națională și pași spre scalare
Proiectul a fost înscris în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României” (ediția 2025), o platformă care aduce în prim‑plan inițiative cu impact real și le conectează cu instituții sau parteneri care pot susține extinderea.
Următorii pași pe care îi planifică echipa sunt practici: multiplicarea dispozitivelor, extinderea numărului de săli accesibilizate și colaborări cu festivaluri și instituții culturale pentru a integra Rhythm Touch în programele lor.
Dacă proiectul va atrage mentorat, finanțare și parteneri logistici, există potențialul ca Rhythm Touch să devină o opțiune standard de accesibilizare pentru proiecții și concerte, transformând o soluție experimentală într‑un instrument cotidian de incluziune.
Vocea echipei: mândrie, muncă și speranță
„Ne bucurăm și e chiar o onoare pentru noi să fim parte dintr‑o inițiativă ca aceasta, cum puține sunt, care susțin creativitatea, inovația și munca și le promovează, expunând oamenii din spate, care reușesc să le îmbine și să le pună în aplicare”, spune Ioana Popa, una dintre membrele echipei, cu emoție și conștiința responsabilității pe care o poartă.
Echipa recunoaște că parcursul tehnic a beneficiat de mentorat și de validări din comunitatea de inovare — elemente esențiale pentru trecerea de la prototip la un produs stabil, gata pentru producție.
Mesajul lor este simplu, dar puternic: dacă primești susținere — financiară, instituțională sau logistică — transformi o soluție bună într‑una care ajunge la mii de oameni.
Ce rămâne de văzut
Rhythm Touch este mai mult decât un gadget: e o promisiune că tehnologia poate traduce excluziunea în participare. Urmează să vedem dacă această promisiune se va transforma în practică la scară largă, când vor exista suficiente dispozitive și proceduri clare de utilizare în săli. [verifică]
Publicul și instituțiile culturale pot juca un rol decisiv: deschiderea programelor, alocarea de bugete pentru testare și includerea tehnologiei în protocoalele de accesibilizare pot transforma o inițiativă locală într‑un standard.
Până atunci, fiecare vibrație transmisă pe încheietură, în sălile care acceptă noua tehnologie, va fi o mică revoluție pentru cineva care până acum doar a privit spectacolul — nu l‑a putut simți.
Rhythm Touch nu e doar o brățară — e o promisiune a incluziunii prin tehnologie, semnată de patru tinere din Cluj care au pus laolaltă ingeniozitate și empatie. Rămâne de urmărit cât de repede industria culturală și factorii de decizie vor transforma promisiunea în practică pe scară largă.