Anul acesta, „cea mai deprimantă zi” a calendarului este marcată pe 19 ianuarie 2026 — o etichetă cu gust de PR care reapare în feed-uri şi în conversaţiile post‑sărbători. Cine a introdus sintagma, cum s‑a viralizat şi ce rămâne adevăr în spatele etichetei Blue Monday sunt întrebări utile înainte de a accepta categoric ideea.
Pe scurt: eticheta există — Blue Monday este, de regulă, plasată în a treia săptămână din ianuarie — însă baza științifică e fragilă. Mulţi folosesc ziua ca prilej de conştientizare, dar critici avertizează că etichetarea riscă să minimizeze probleme serioase de sănătate mintală.
Numele: de ce „albastru” nu înseamnă regal
Expresia „feeling blue” din limba engleză a condus natural la etichetarea zilei: a fi „albastru” înseamnă trist, melancolic, lipsit de chef — o imagine ancorată în limbajul cultural european.
Originea exactă a expresiei este incertă, dar sensul ei de tristeţe sau melancolie s‑a menţinut în folclorul lingvistic şi a fost folosit consecvent de‑a lungul secolelor. Aplicarea termenului pentru o zi anume a evoluat, în ultimii ani, mai degrabă ca fenomen media decât ca descoperire științifică.
Important de reținut: a „te simți albastru” temporar este normal; dacă starea persistă mai mult de două săptămâni, este recomandat consultul unui specialist.
Nașterea fenomenului: o idee din publicitate
Conceptul Blue Monday a apărut în 2005, legat de o campanie de promovare a unei companii de turism care a difuzat o „ecuaţie” menită să calculeze cea mai deprimantă zi a anului. Elementele de PR au favorizat adoptarea rapidă a sintagmei de către mass‑media.
Autorul formulei este asociat cu numele unui fost instructor menţionat în acel comunicat, iar metoda prezentată a fost, de la bun început, contestată pentru lipsa unei baze științifice reale. Criticii au descris calculul drept neconcludent şi incompatibil cu metodele științifice.
Formula din comunicatul original amesteca factori precum vremea, datoriile personale, timpul scurs de la Crăciun şi presupusa eșuare a rezoluţiilor de Anul Nou, dar nu preciza unităţi sau metodologie riguroasă — ceea ce o transformă, în esenţă, într‑un instrument de PR, mai degrabă decât într‑o concluzie știinţifică.
Demontarea: specialiștii au catalogat conceptul drept pseudostiință
De‑a lungul anilor, oameni de știinţă şi jurnalişti au criticat conceptul. Un neurocercetător a descris formula drept „farcicală” şi „fără măsurători sensibile”, evidenţiind imposibilitatea de a combina coerent variabile atât de diferite.
Au apărut, de asemenea, dezvăluiri potrivit cărora materialul promoţional care a popularizat ideea a circulat sub forma unui comunicat redactat de o agenţie şi distribuit unor academici, în context comercial — aspect care subliniază motivaţiile comerciale din spatele etichetei.
Autorul formulei a declarat ulterior că nu intenţiona să confere o conotaţie negativă fixă acelei zile, ci mai degrabă să provoace reflecţie asupra bunăstării personale — însă efectul mediatizat s‑a transformat rapid într‑o etichetare anuală.
Pericolul banalizării depresiei: ce spun cifrele
Problema devine serioasă când mitul „unei singure zile” minimalizează suferinţa reală a multor persoane. Organizaţia Mondială a Sănătăţii raporta deja, în materiale anterioare, sute de milioane de persoane afectate de tulburări depresive la nivel global, ceea ce rămâne o povară majoră de sănătate publică.
Reprezentanţi ai organizaţiilor de sprijin pentru sănătatea mintală avertizează că reducerea depresiei la „o zi tristă” poate trivializa boala şi poate împiedica persoanele afectate să ceară ajutor. Un responsabil cu comunicarea din domeniul sănătăţii mintale a spus că ideea riscă să creeze confuzie şi să subestimeze gravitatea unor simptome reale.
În loc să privim trecerea unei zile ca pe o scuză, este responsabil să recunoaştem semnele reale: izolare, insomnie prelungită, pierderea interesului pentru activităţi uzuale sau gânduri de sinucidere — toate motive serioase pentru a apela la un specialist.
Ce poți face când iarna te apasă: pași simpli și sfaturi practice
Nu sunt necesare miracole: expunerea la lumină naturală, plimbările la prânz, dialogul cu cei apropiaţi şi adoptarea unor rutine sănătoase ajută adesea la gestionarea stărilor de tristeţe din sezonul rece. Terapia cu lumină şi alte intervenţii demonstrate pot fi utile în tulburarea afectivă sezonieră.
Remedii simple, folosite de mulţi, includ ceaiuri reconfortante, băi calde, momente de socializare sau plimbări în natură — măsuri care nu înlocuiesc tratamentul medical, dar pot susţine starea de bine în viaţa de zi cu zi.
Dacă observați simptome care persistă mai mult de două săptămâni sau aveți gânduri autodistructive, solicitați asistența unui profesionist: medicul de familie, psihologul sau serviciile specializate sunt resurse esenţiale. Nu ignoraţi semnalele; ele nu sunt doar un „efect Blue Monday”.
Folosirea unei etichete publice — chiar şi a celei de „Blue Monday” — poate servi drept pretext pentru a deschide conversaţii reale despre sănătatea mintală: sunaţi o persoană singură, întrebaţi‑o cum se simte sau programaţi o consultaţie. Acţiunile mici contează.
În concluzie, 19 ianuarie 2026 poate rămâne în calendar drept o etichetă cu iz de marketing, dar nu trebuie să devină o scuză pentru ignoranţă: folosiţi ziua ca un memento — vorbiţi, întrebaţi, căutaţi sprijin atunci când aveţi nevoie.
